„Nici hoții nu mai citesc!” 100 de lei, neatinși un an într-o carte
* un profesor al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a ascuns 100 de lei într-o carte din biblioteca universitară * după 12 luni, bancnota se afla în același loc * experimentul, pornit ca o glumă, a readus în discuție interesul studenților pentru lectură și dependența tot mai mare de inteligența artificială
O bancnotă de 100 de lei a stat timp de un an între paginile unei cărți din biblioteca Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Nu era într-un seif și nici într-un sertar încuiat. Profesorul care a ascuns-o a vrut să afle dacă studenții mai deschid un volum recomandat la curs. Când s-a întors, banii erau la locul lor.
În 2025, Valerică Greavu, profesor la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, a strecurat bancnota într-un exemplar al cărții „Rețele de calculatoare”. Nu a ales volumul la întâmplare: cartea figurează în bibliografia unei discipline predate studenților. După 12 luni, a verificat dacă suma dispăruse, dar a găsit-o exact unde o lăsase.
O glumă de la curs, transformată în experiment
Povestea a început cu o provocare pe care cadrul didactic obișnuia să le-o lanseze studenților. Le spunea că ascunde bani în cărțile de la bibliotecă, dar tinerii nu îl luau în serios. De data aceasta, profesorul a pus ideea în practică, apoi a făcut public rezultatul pe Facebook.
„Ei nu mă cred”, a povestit Valerică Greavu, explicând că folosește gluma de mai mulți ani. După verificarea bancnotei, a admis, cu umor, că „mi-a cam expirat gluma”. De acum, studenții au un motiv în plus să privească atent rafturile, chiar dacă perspectiva de a găsi bani nu era tocmai obiectivul exercițiului. Cei 100 de lei nu s-au înmulțit și nici nu au dispărut. Au rămas însă un argument vizual pentru o discuție mult mai serioasă: locul pe care îl mai ocupă cartea tipărită în pregătirea universitară.
Între biblioteca facultății și răspunsurile oferite de AI
Profesorul consideră că rezultatul reflectă schimbarea obiceiurilor de învățare. În locul volumelor consultate la bibliotecă, tot mai mulți studenți preferă informațiile găsite rapid pe internet și instrumentele de inteligență artificială. Observația are o ironie aparte: bancnota fusese ascunsă chiar într-o carte despre rețelele de calculatoare.
Valerică Greavu atrage atenția asupra riscului de a lua drept corecte toate explicațiile generate automat. „AI poate face greșeli”, a subliniat el. Pentru un viitor economist sau specialist în sisteme informatice, verificarea surselor și înțelegerea noțiunilor de bază rămân esențiale, indiferent cât de rapid oferă tehnologia un răspuns.
Instrumentele digitale pot ajuta la documentare, la sinteză și la explicarea unor concepte dificile. Nu pot înlocui însă judecata celui care învață. Un răspuns fluent nu este automat unul corect, iar o bibliografie nu devine inutilă doar pentru că informația încape acum într-o fereastră de conversație.
Clara DIMA