„Poveștile sunt o punte de legătură între lumi diverse, un instrument de autocunoaștere, dar și o fereastră de evadare, atunci când lumea din jurul tău devine prea strâmtă”

* dialog cu scriitoarea Adina Rosetti, fondatoarea Asociației „De basm”

Poveștile joacă un rol esențial în creșterea frumoasă a copiilor deoarece le stimulează imaginația, le dezvoltă empatia și le oferă o înțelegere profundă a lumii din jur. Ele devin instrumente de explorare, ajutându-i pe copii să descopere diverse perspective și să-și construiască propriul sistem de valori. Prin intermediul poveștilor, copiii învață lecții despre curaj, prietenie, responsabilitate și importanța de a fi autentic. Un exemplu recent de cum poveștile pot transforma viețile copiilor este proiectul derulat la Iași de către Asociația „De Basm”. Această inițiativă a adus în fața celor mici povești performative, inspirându-i și încurajându-i să se implice în universul creativ al literaturii. Prin participarea la astfel de activități, copiii își dezvoltă nu doar abilitățile de exprimare, ci și capacitatea de a visa și de a crea lumi noi. Proiectul a demonstrat cum povestitul, dincolo de a fi o simplă distracție, reprezintă o piatră de temelie în formarea armonioasă a copiilor, oferindu-le un cadru în care să se simtă liberi să exploreze, să întrebe și să își imagineze viitorul cu încredere. Cele cinci scriitoare din cadrul asociației s-au întâlnit cu copii în școli, librării, dar și la Teatrul Luceafărul, într-un prolog la Festivalul Internațional de Teatru pentru Publicul Tânăr. Despre toate aceste lucru am stat de vorbă cu scriitoarea Adina Rosetti, fondatoarea asociației.

- Cum a fost întâlnirea cu copiii la Iași? Ce impact credeți că au avut poveștile voastre asupra lor?

- Ca orice întâlnire cu copiii, a fost o bucurie. Și încă o dovadă că ceea ce facem noi, la Asociația „De Basm”, adică mediarea întâlnirilor dintre scriitori și copii, dintre literatură și teatru, facem bine! Am avut, împreună cu colegele mele, atât lecturi publice pentru copii și părinții (la mine a fost la Librăria Cărturești), cât și ateliere de creativitate în școli, dar poate cireașa de pe tortul Basmaventurii a fost momentul în care, în foaierul și pe scena Teatrului Luceafărul, mi-am văzut personajele prinzând viață și am văzut reacția copiilor la cald, în timpul lecturilor performative făcute de actorii teatrului. Am stat cu sufletul la gură de emoție și am înregistrat fiecare zâmbet și fiecare întrebare venite din partea copiilor. Nu cred că putem măsura exact „impactul” unei povești scrise asupra unui cititor, lectura este ceva extrem de personal și intim, iar efectele se văd în timp, după cum se așază și-și găsesc loc în sufletul fiecăruia. Însă la teatru totul este mult mai direct și cred că a fost un moment grozav pentru noi toți – scriitori, profesioniști din teatru și public – să vedem cum povestea scrisă se transformă în altceva și devine spectacol.

„Povestea are puterea să șteargă granițele și să ne reunească pe toți într-un spațiu ludic, în care orice e posibil”

- Ce înseamnă povestea pentru voi? Cum credeți că poveștile contribuie la dezvoltarea creativității și imaginației copiilor?

- Pentru mine, ca scriitoare, dar și ca cititoare, povestea înseamnă în primul rând bucurie, înseamnă o reîntoarcere la acel timp magic care a fost propria copilărie. Dar mai înseamnă și o conectare la copiii de astăzi, o încercare a pătrunde și de a înțelege lumea lor, o apropiere și deschiderea unui dialog. Ștergerea – măcar temporară – a granițelor care uneori despart mult prea abrupt cele două lumi, a noastră, a adulților, și a lor, a copiilor. Povestea are puterea să șteargă granițele astea și să ne reunească pe toți într-un spațiu ludic, în care orice e posibil. Orice formă de artă e importantă pentru a hrăni creativitatea, nu doar literatura. Dar poate literatura în special are această putere secretă de a apăsa mai mult pedala imaginație și a empatiei, pentru că ești nevoit să faci tu, cititorul, efortul de a-ți reprezenta cumva vizual cele citite, de a umple singur spațiile dintre cuvinte și dintre rânduri, accesându-ți propria sensibilitate și propriile experiențe de viață.

- Cum v-a influențat participarea cu proiectul “Basmaventura” la FITPTI? A fost diferit față de alte experiențe de povestire pe care le-ați avut?

- Sunt peste șase ani de când Asociația „De Basm” pune la cale caravane de lectură și proiecte culturale ample care au în centru poveștile pentru copii și întâlnirile dintre scriitori și copii, iar „Basmaventura” este o continuare firească a acestui demers. Noi am mai avut un proiect similar anul trecut, la Timișoara, cu sprijinul Teatrului pentru Copii și Tineret „Merlin” – a fost o premieră atunci, pentru unele dintre noi, să ne vedem poveștile din cărți transformate în lecturi performative pe scenă, iar reacția atât de caldă și sinceră din partea copiilor, ne-a dat aripi să perseverăm, să încercăm mai departe să aducem povești românești contemporane pe scenele teatrelor pentru copii. De îndată ce i-am prezentat ideea noastră doamnei Oltița Cântec, am găsit o deschidere și-o generozitate care au făcut posibilă, câteva luni mai târziu, venirea noatră la Iași cu „Basmaventura”, ca prolog al festivalului organizat de Teatrul Luceafărul din Iași. Îi mulțumim încă o dată, plus multe mulțumiri echipei de actori și regizori care au pus extrem de mult suflet și talent în poveștile noastre!

„Un instrument de autocunoaștere, dar și o fereastră de evadare, atunci când lumea din jurul tău devine prea strâmtă”

- Ce emoții v-au adus copiii din Iași și modul lor de a interacționa cu poveștile voastre? V-a inspirat acest eveniment în vreun fel?

- Am fost atât de emoționată de echipa de mici jurnaliști de la Liceul „Prof Mihai Dumitriu” din Valea Lupului, de felul în care s-au pregătit ei să-mi ia un interviu chiar „ca la carte”! Am întâlnit mai mulți mici scriitori la clasa a cincea, unul deja cu povești publicate, „dar le-am scris când eram mai mic și acum nu mă prea recunosc în ele”, alții - creatori de benzi desenate. La atelierul de întrebări fantastice dela Cărturești am întâlnit copii simpatici și curioși care mi-au explicat diferențele subtile dintre zmei și căpcăuni, dintre balauri și dragoni, dintre spiriduși și elfi, au inventat culori pentru prințese ca să mai scape de eternul roz (maroz, de exemplu, sau albastroz) și m-au copleșit cu întrebări de toate felurile.

- Care credeți că este rolul poveștilor în viața cotidiană a copiilor din ziua de azi și cum le pot ele modela viitorul?

- Cred că poveștile sunt o punte de legătură între lumi diverse, un instrument de autocunoaștere, dar și o fereastră de evadare, atunci când lumea din jurul tău devine prea strâmtă. Mie cărțile mi-au modelat lumea interioară și sper că încă au puterea de a o face. Iar nevoia de poveste nu cred că va dispărea vreodată, chiar dacă suntem în plină schimbare a felului și suportului prin care poveștile își găsesc drumul spre noi.

A consemnat Maura ANGHEL

Adina Rosetti este scriitoare și jurnalistă. A primit premiul „Tânărul Jurnalist al Anului 2007” (secţiunea Cultură), acordat de Freedom House, pentru articolele publicate în Dilema Veche, la care a colaborat de peste 16 ani. A lucrat ca reporter și redactor pentru mai multe publicații (Time Out, Elle Romania, Unica și altele), scriind despre colțurile ascunse ale orașului, despre evenimente culturale și experiențe personale. A publicat mai multe cărți pentru copii, multe dintre ele premiate pentru ilustrațiile fantastice ale artistelor cu care a colaborat.

„Atunci când nu scriu, îmi petrec timpul tot printre copii, unde regăsesc întotdeauna curiozitatea, bucuria și pofta de joacă. Predau cursuri de storytelling și scriere creativă sau mă implic în proiectele De Basm – Asociația Scriitorilor pentru Copii și Adolescenți, pe care am fondat-o alături de alte trei autoare și prietene: Victoria Pătrașcu, Iulia Iordan și Laura Grunberg.

Ne-am gândit că e un moment prielnic pentru a ne uni vocile de povestitoare pentru copii – literatura contemporană pentru copii începe să fie, în sfârșit, vizibilă și în România, iar scopul nostru e să o facem și mai vizibilă, să o aducem mai aproape de copii (mai ales de cei din zonele defavorizate). Ne dorim să dezvoltăm un dialog între toți cei care au un cuvânt de spus în ceea ce privește crearea unei cărți frumoase pentru copii și crearea obiceiurilor de lectură (ilustratori, editori, educatori, profesori, părinți etc), să intrăm în contact cu organizații similare din alte țări, să avem proiecte editoriale (visăm la o revistă cu recenzii de cărți pentru copii), și câte și mai câte! În rest, îmi plac marea, cărțile, vacanțele, zilele de poimâine, vorbitul aiurea-n tramvai și mersul prin librării, mai ales alături cei doi copii ai mei, Clara și Anton” - Adina Rosetti