„Școala de după școală” impusă prin lege: două ore obligatorii de remediere în învățământul primar. Profesorii din Iași sunt nemulțumiți

* din anul școlar 2025-2026, învățătorii din toată țara, inclusiv din Iași, sunt obligați să facă două ore pe săptămână de învățare remedială * măsura, prezentată de ministrul Educației Daniel David drept „efect secundar benefic”, a fost anunțată cu doar câteva zile înainte de începerea cursurilor * profesorii atrag atenția asupra supraaglomerării

Un experiment național cu miza pe viitorul copiilor a fost declanșat pe 25 iulie 2025, odată cu intrarea în vigoare a Legii 141/2025, supranumită deja „Legea Bolojan”. Consecința directă: norma didactică a crescut cu două ore în învățământul primar, iar aceste ore au fost transformate, prin ordin de ministru, în activități de învățare remedială obligatorie.

„Practic, vom avea un program național de remediere. Nu a fost gândit intenționat, dar poate aduce lucruri bune – consolidarea competențelor, corectarea golurilor și aplicarea lor în viața de zi cu zi”, a spus ministrul Educației și Cercetării, Daniel David. Oficialul a legat măsura de obiectivul pe care niciun ministru nu a reușit încă să-l atace frontal: reducerea analfabetismului funcțional și a abandonului școlar.

La Iași, problema nu e atât conținutul acestor ore, cât logistica lor. Normele spun că remedierea trebuie să se facă pe grupe de 6–12 elevi, în sesiuni de 45 de minute, înainte sau după program. Dar școlile nu au spații suplimentare, iar în multe unități clasele sunt deja supraaglomerate. „Profesorii vor trebui să inventeze săli și timp. E o măsură aruncată peste noapte, fără infrastructura necesară”, spun cadrele didactice din județ.

Legea a fost publicată pe neașteptate în Monitorul Oficial, într-o vineri noaptea de iulie, cu doar câteva săptămâni înainte de deschiderea noului an școlar. Regulile metodologice au apărut și mai târziu – la doar trei zile înainte de începerea cursurilor. Cadrele didactice au aflat pe ultima sută de metri că trebuie să organizeze activități remediale fără personal auxiliar și fără sprijin logistic.

Oficial, Ministerul susține că aceste ore vor „corecta competențe ratate” și vor aduce un plus de relevanță materiilor școlare. „Copiii vor înțelege că matematica sau științele nu sunt doar despre teste, ci se aplică în viața reală”, a declarat Daniel David. Însă în cancelarii, tonul e diferit, iar nemulțumirile cresc. Sindicaliștii spun că majorarea normei didactice va avea efecte negative grave, pentru că nu s-au prevăzut cadre suplimentare, resurse sau spații dedicate. Ei atrag atenția că profesorii vor fi suprasolicitați, iar productivitatea și calitatea predării pot avea de suferit. Surse locale semnalează că titularizarea și stabilitatea personalului didactic sunt atinse de aceste modificări.

În Moldova, unde rezultatele la testele standardizate sunt constant sub media națională, o astfel de intervenție ar fi putut să însemne un pas înainte. Dar contextul tensionat – comasări de școli, creșterea numărului de elevi la clasă, lipsa investițiilor locale – lasă impresia unui plan mai degrabă contabil decât educațional.

Clara DIMA