Administrația publică locală din Iași, decimată! 11% dintre angajați vor fi concediați

* conform analizei guvernamentale, cea mai afectată instituție va fi Primăria Municipiului Iași, care ar trebui să renunțe la 25 de angajați * nici celelalte orașe nu scapă: Pașcaniul ar pierde 10 posturi, Târgu Frumos 9, iar Podu Iloaiei 5 * singura excepție este Hârlăul, care nu ar fi vizat de reduceri * paradoxal, în funcție de numărul de locuitori declarați, câteva primării ar putea chiar să facă angajări suplimentare

Guvernul a realizat o analiză asupra reducerilor posturilor din administrația publică locală, unul dintre cele mai așteptate și controversate capitole din „Pachetul 2” al Guvernului condus de premierul Ilie Bolojan, datele fiind publicate pe siteul instituției. Executivul s-a bazat pe datele oficiale privind populația, de la Institutul Național de Statistică, și pe numărul maxim de posturi calculat conform punctului 1 din anexa la O.U.G nr. 63/2010 pentru fiecare unitate administrativ-teritorială. Datele au fost raportate de prefecturi în prima jumătate a anului 2025, pentru fiecare județ. Acest număr este calculat în funcție de numărul de locuitori pentru fiecare unitate administrativ-teritorială și este prima bază de calcul pentru simularea reducerii de personal.

S-au făcut două simulări: o reducere cu 10% a posturilor ocupate (40% a numărului maxim de posturi) și o reducere cu 15% a posturilor ocupate (45% a numărului maxim de posturi).

Conform simulării, Iașul ar pierde, în cel mai „fericit” scenariu, 11 la sută din salariații din administrație.

Iașul intră în Top 10 județe cel mai puternic afectate, cu 439 de angajați pe lista neagră. Doar Prahova (724 de posturi), București (709), Argeș (649) și Suceava (627) ar înregistra disponibilizări mai mari.

La Iași, 439 de posturi ocupate din administrațiile locale ar urma să fie desființate în cazul aplicării reducerilor cu 40%. Acest scenariu plasează județul în Top 10 la nivel național în privința numărului de angajați afectați.

Conform analizei guvernamentale, cea mai afectată instituție va fi Primăria Municipiului Iași, care ar trebui să renunțe la 25 de angajați. Nici celelalte orașe nu scapă: Pașcaniul ar pierde 10 posturi, Târgu Frumos 9, iar Podu Iloaiei 5. Singura excepție este Hârlăul, care nu ar fi vizat de reduceri.

La nivel de comune, cele mai mari pierderi ar fi înregistrate la Holboca (20 de posturi), urmată de Erbiceni (15), Ciurea și Mogoșești (câte 13 fiecare), Comarna (12), Belcești, Rediu, Vânători  (câte 11), Gropnița (11), Românești și Ruginoasa (câte 10), Sinești (9).  

Cazuri surprinzătoare: unele primării ar putea angaja

Paradoxal, în funcție de numărul de locuitori declarați, câteva primării ar putea chiar să facă angajări suplimentare. Scânteia ar avea nevoie de încă 23 de oameni, Hârlăul și Aroneanu câte 9, Ciohorăni 7 posturi, Țibana, Brăești, Andrieșeni și Cozmești, câte 6, iar Plugari, Deleni, Tomești și Dolhești, câte 5 posturi.

Totuși, criteriul populației declarate ridică semne de întrebare. În multe localități, numărul de rezidenți reali este mult mai mic decât cel oficial, întrucât mulți locuitori sunt plecați de ani buni în străinătate și figurează doar cu domiciliul în comună.

Premierul presează pentru reducerea cu 40%

În prezent, legislația stabilește numărul maxim de posturi în funcție de populația localității, conform OUG nr. 63/2010. Premierul Ilie Bolojan consideră că o tăiere sub 25% nu ar avea efecte reale, pledând pentru o reducere de 40%, iar în unele scenarii chiar 45%. „Multe primării nu pot suporta cheltuielile de personal din veniturile proprii. Reforma nu mai poate fi amânată, pentru că dezechilibrele bugetare cresc”, a explicat premierul, vizibil nemulțumit de întârzierea votului final.

Dacă măsurile vor fi aplicate, reforma ar putea aduce o reașezare profundă a aparatului administrativ din Iași. Pe de o parte, ar fi eliminată o parte a birocrației și a costurilor salariale. Pe de altă parte, rămâne întrebarea: cum se vor descurca primăriile din comunele mari, precum Holboca sau Ciurea, cu mai puțini angajați, în condițiile în care populația reală și nevoile de servicii publice sunt în creștere?

În mod paradoxal, unele comunități mici, unde numărul de locuitori reali este scăzut, ar putea să-și mărească organigramele. Situația ridică semne de întrebare privind criteriile de eficiență și oportunitatea unei reforme aplicate uniform, fără adaptări la specificul local. Daniel BACIU