Alertă maximă în educație! Zahărul și ecranele afectează performanța școlară

Alertă maximă în educație! Zahărul și ecranele afectează performanța școlară

*  o simulare organizată în decembrie 2025 pentru Evaluarea Națională a arătat cât de repede se prăbușește performanța când baza e fragilă * la Matematică, doar 35,46% dintre elevii prezenți au obținut minimum 5, iar în mediul rural procentul coboară la 14,08% * mai mult, datele PISA 2022 arată o vulnerabilitate clară la citire: 42% dintre elevi rămân sub pragul minim de competențe * un studiu arată că că televizorul și jocurile video sunt activitățile de ecran cel mai constant asociate cu rezultate slabe la învățătură

Iașul are, în acest moment, o radiografie incomodă: un județ cu zeci de mii de copii în sistem și cu o diferență care taie adânc între urban și rural. În raportul oficial al Inspectoratul Școlar Județean Iași despre simularea din decembrie 2025 (7.321 elevi vizați), rezultatele la Matematică sunt un semnal de avarie pentru orice discuție despre „normalitate” în școală: majoritatea nu trec pragul minim, iar în rural e aproape colaps.

De aici e doar un pas până la tema care apasă, de ani întregi, peste educația românească: analfabetismul funcțional, adică situația în care elevul poate citi un text, dar nu îl poate folosi eficient – nu extrage idei, nu verifică informații, nu face conexiuni, nu rezolvă sarcini reale. La nivel național, datele OECD pentru PISA 2022 arată o vulnerabilitate clară la citire: în România, aproximativ 58% dintre elevii de 15 ani ating cel puțin nivelul 2 la lectură, ceea ce înseamnă că în jur de 42% rămân sub pragul minim de competențe – zona care, în spațiul public, e asociată frecvent cu analfabetismul funcțional.

Într-un asemenea peisaj, orice factor care „fură” din atenție și din somn nu e un detaliu de lifestyle, ci un accelerator de eșec. Iar aici intră, fără menajamente, două obiceiuri care au devenit rutină: ecranele seara și zahărul consumat ușor, mai ales prin băuturi îndulcite.

„Zahărul și ecranele afectează mult atenția copiilor”

Legătura dintre ecrane și performanța școlară nu mai e o impresie. O meta-analiză din JAMA Pediatrics (58 de studii) arată că televizorul și jocurile video sunt activitățile de ecran cel mai constant asociate cu rezultate academice mai slabe, iar efectul pare mai pronunțat la adolescenți. Nu „orice ecran” produce același efect, dar aceste două tipuri apar repetat ca probleme.  Mecanismul e simplu și dur: somnul se scurtează sau se fragmentează, creierul rămâne „pe stimulare” până târziu, iar dimineața copilul intră în clasă cu rezervorul de atenție deja golit.

Zahărul intră pe aceeași ușă, dar cu altă mască. Organizația Mondială a Sănătății recomandă reducerea „zahărului liber” sub 10% din energia zilnică, iar pentru beneficii suplimentare sub 5%, adică aproximativ 25 g pe zi (circa 6 lingurițe). Realitatea de la raft e însă dominată de „zahărul care se bea”: sucuri, energizante, băuturi aromate care intră în ghiozdan ca o normalitate. Pe termen scurt, ele dau o senzație de „energie”. Pe termen de ore, pot aduce exact ce sperie părinții și profesorii: iritabilitate, grabă, scădere a toleranței la efort mental, dificultăți de concentrare și rezultate oscilante.

„Zahărul și ecranele afectează mult atenția copiilor. De fapt, a tuturor, dar eu trag un semnal de alarmă în privința copiilor și adolescenților. Și jucăriile cu baterii, când este vorba despre vârste mici. De ce? Pentru că tehnologia face totul, iar copilul devine un spectator, nu mai are nicio contribuție. Stă doar și privește și este în permanent stimulat. De aici lipsa lor de răbdare, de concentrare, iar până la notele mai mici nu este chiar o cale lungă”, spune diaconul Nicolae Hulpoi, autorul unei teze de doctorat în psiho-pedagogie.

Abia la final apare „bomba tăcută” care închide cercul: greutatea. UNICEF arată că, în România, la grupa 5–19 ani, 23% dintre copii sunt supraponderali și 9% au obezitate (date 2022). Aplicate ca ordin de mărime la populația școlară din județ (95.429 elevi), aceste procente duc la o estimare care nu mai poate fi ignorată: aproximativ 22.000 de copii cu suprapondere și aproximativ 8.600 cu obezitate. Oboseala cronică, stigmatizarea și anxietatea nu rămân în curtea școlii; ele intră în clasă și apasă direct pe randament.

În același tablou intră și ADHD-ul, care afectează mii de copii la Iași. Pentru ei, atenția, impulsivitatea și organizarea nu sunt „moft”, ci o luptă zilnică, iar ecranele târzii și zahărul ușor pot amplifica exact simptomele care îi trag în jos la școală.

Clara DIMA