Asaltul rușilor la frontiera de Est. Iașul, poarta tăcută a cetățeniilor

Iașul, oraș de graniță și capitală neoficială a Moldovei, a ajuns în centrul unui fenomen exploziv: valul uriaș de cereri pentru redobândirea cetățeniei române, venite din est, din Rusia, Belarus, Ucraina și Turcia. Cifrele oficiale confirmă ceea ce mulți bănuiau: mii de dosare cu acte false, identități neclare și legături „românești” fabricate din pix.

Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) admite, într-un răspuns official, că peste 2.100 de cereri au fost viciate sau fraudate în ultimii patru ani. Iar multe dintre aceste dosare au trecut, inevitabil, prin Iași, unul dintre principalele puncte de acces administrativ pentru cetățenii din afara Uniunii Europene.

Moldova – epicentrul cererilor,  Iașul - primul prag, Ruși, belaruși, turci: cifre care dau fiori

Republica Moldova rămâne principalul furnizor de cereri: zeci de mii anual. Doar în 2023, peste 26.800 de moldoveni au cerut cetățenia română, iar în 2024 alte 24.000 de dosare au intrat în sistem.

Pentru mulți, Iașul nu este doar un oraș universitar sau cultural, ci prima poartă către pașaportul românesc și Uniunea Europeană. Consulate, birouri, intermediari, avocați – un întreg ecosistem gravitează în jurul acestui proces.

În paralel, numărul cererilor din state considerate sensibile a crescut alarmant: peste 6.600 de cereri din Rusia doar în 2023, mii din Belarus, peste 4.000 din Turcia, în 2024, un vârf spectaculos: 14.000 de cereri din Ucraina. Toate aceste dosare au ca destinație finală cetățenia română, dar ca miză reală – accesul liber în UE.

Statul recunoaște: 2.168 de fraude confirmate

ANC admite că, în urma verificărilor, 2.168 de dosare au fost descoperite ca fiind fraudate între 2022 și 2025. Vorbim despre certificate de naștere falsificate, acte de stare civilă „fabricate”, descendențe românești inventate.

Multe documente provin din spațiul ex-sovietic, sunt vechi de zeci de ani și aproape imposibil de verificat fără cooperare internațională.

Întrebarea-cheie a fost pusă: au existat dosare în care s-au folosit identitățile unor cetățeni români morți? Răspunsul oficial al ANC: „Nu deținem date”.

Un veritabil circuit al falsurilor și mitei a fost descoperit recent în nord-estul României, iar amploarea anchetei zguduie instituțiile publice. Beneficiari ai unor căi ilegale de obținere a cărților de identitate au folosit, potrivit procurorilor, certificate de cetățenie falsificate, pretins eliberate de consulate ale României din străinătate.

Descinderile autorităților din noiembrie 2025 și ianuarie 2026 au fost de proporții. Ele au vizat atât instituții publice, cât și locuințele unor persoane fizice din județele Botoșani, Suceava și municipiul București. Rezultatul? Un volum impresionant de probe care a dus la începerea urmăririi penale față de mai mult de 100 de  suspecți.

Anchetatorii au scos la lumină un tablou înfricoșător al corupției: funcționari publici din județul Botoșani acuzați de luare de mită și fals informatic, în timp ce alți participanți sunt investigați pentru dare de mită, trafic de influență, cumpărare de influență, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals și fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Folosirea documentelor false de către persoane care pretindeau că sunt cetățeni români în scopuri oficiale ridică întrebări serioase despre verificarea și securitatea actelor emise de statul român în străinătate.

În ultimii cinci ani, peste 28.000 de cereri au fost respinse, spune ANC. Un filtru există, dar nimeni nu se aventurează să spună câte dosare problematice au trecut înainte ca sistemul să se trezească.

Pentru un oraș ca Iașul, aflat la granița estică a UE, aceste date aduc neliniștește, ridicând suspiciuni grave, mai ales asupra celor care verifică identitățile, care fac legătura între registre vechi, arhive prăfuite și realitatea din teren.

Abia după 2022 au fost introduse controale serioase: amprente și fotografii biometrice, din 2024, verificări UV ale documentelor, solicitări de informații către SRI și SIE. Semn că miza nu mai este doar administrativă, ci de securitate națională.

Pentru România, dar mai ales pentru Iași, miza este uriașă. Orașul nu mai este doar un centru regional, ci o poartă strategică a Uniunii Europene, prin care intră oameni, identități și, uneori, riscuri.

Din nefericire, lupta pentru pașaportul românesc a devenit o cursă contra cronometru, iar Iașul este chiar pe linia frontului!

Daniel BACIU