Au început lucrările pe cel mai lung și mai dificil segment al Autostrăzii Unirii

După ani întregi de hărți, licitații și amânări, Autostrada Unirii A8 prinde, în sfârșit, contur pe teren – însă nu la Iași, ci în inima Carpaților. Constructorul român Dorinel Umbrărescu, prin asocierea SA&PE Construct – Tehnostrade – Euro Asfalt – Spedition UMB, a început lucrările efective pe tronsonul montan Ditrău – Grințieș, cel mai lung și mai dificil segment al autostrăzii A8.

În aceste zile, echipele UMB execută foraje geotehnice și descărcări arheologice în zona nodului rutier Lăzarea–Ditrău, în județul Harghita. Investigațiile fac parte din etapa de proiectare a lotului 2A, cu o lungime totală de 37,9 kilometri. Contractul are o valoare impresionantă – 6,2 miliarde de lei, echivalentul a peste 1,25 miliarde de euro, adică aproximativ 32 milioane de euro per kilometru, o sumă considerabilă chiar și pentru o zonă montană.

Potrivit Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), durata totală a contractului este de 54 de luni: 14 luni pentru proiectare și 40 pentru execuția lucrărilor.

Deși asocierea condusă de UMB este renumită pentru mobilizarea rapidă și pentru standardele ridicate de execuție, această etapă de început are o valoare simbolică profundă: este prima lucrare montană reală din istoria Autostrăzii A8.

Totuși, începutul din munți contrastează dureros cu tăcerea de pe tronsoanele moldovene, în special în județul Iași, unde contractele pentru sectoarele Pașcani – Târgu Neamț și Târgu Neamț – Iași – Ungheni rămân în faze de documentație, avize și dispute financiare.

Lotul Ditrău – Grințieș are o topografie dificilă: terenuri accidentate, versanți, viaducte și tuneluri. Cu toate acestea, costul mediu, deși ridicat, se justifică parțial prin complexitatea lucrărilor.
Prin comparație, loturile de șes din județele Iași și Neamț – cu relief blând și lucrări tehnic simple – ajung la valori apropiate sau chiar mai mari pe kilometru, potrivit contractelor semnate în 2024 și 2025 de CNAIR și CNIR.

Această discrepanță a stârnit numeroase critici în spațiul public, fiind văzută ca un nou exemplu al „banilor pierduți în birocrație” sau al licitațiilor supraevaluate, deși terenul este departe de provocările munților.

În timp ce UMB forează efectiv în Harghita, în Moldova se forează doar în hârtii.

Indienii își fac loc pe A8

Totuși, birocrația a mai făcut un pas în spate în zona Iașului. Zilele acestea, CNIR a adoptat măsuri care permit continuarea licitației pentru tronsonul Lețcani – Iași, în lungime de 17,7 kilometri, în valoare de 5,2 miliarde lei. Măsurile au fost necesare după ce compania indiană Ceigall India Limited contestase excluderea sa din procedură, pe motiv că India nu are acorduri cu Uniunea Europeană privind achizițiile publice. CNIR a eliminat acea barieră, iar procedura continuă fără întreruperi.

Este, fără îndoială, un pas înainte. Dar problema nu este doar prezența indienilor în licitație. Este faptul că autostrada în Moldova avansează lent sau deloc, în timp ce loturile montane – greu de construit și extrem de costisitoare – merg înainte rapid. În județul Iași, licitațiile pentru Iași - Golăiești și Golăiești - Podul de la Ungheni sunt blocate de instanțe, iar doar tronsonul Lețcani - Iași rămâne activ procedural. Restul loturilor sunt în faza de evaluare, dar fără mobilizare reală în teren.

Paradoxul este evident: în munți, unde costurile sunt uriașe și tehnologia complexă, se sapă și se forează. În Moldova, unde terenul este relativ simplu, statul blochează proiectul cu hârtii și contestații, chiar dacă fondurile sunt disponibile și proiectele aprobate.

Tronsonul Lețcani - Iași include 6 tunele, 18 poduri și pasaje, cel mai lung de 1.105 metri, două noduri rutiere și un centru de monitorizare – componente complexe, dar realizabile. În ciuda acestor elemente tehnice, proiectul stagnează din cauza procedurilor birocratice și a contestațiilor judiciare.

Așadar,  România a demonstrat că poate mobiliza resurse pentru proiecte de imagine sau pentru tronsoanele care aduc vizibilitate imediată. Dar pentru cetățeanul din Iași sau Pașcani, autostrada rămâne un concept teoretic. Hârtiile circulă, contestațiile se judecă, dar utilajele întârzie să apară.

Iar ironia e amară: în timp ce UMB sapă prin munți, în Iași se sapă prin arhive, în căutarea documentelor. Daniel BACIU