Autostrada A13 Bacău - Brașov, o dispută care se adâncește

* după ani de așteptări, A13 riscă să intre în aceeași spirală birocratică în care au fost capturate numeroase proiecte vitale pentru Moldova * disputa dintre CNIR și specialiști nu este una de detaliu: este o discuție despre jumătate de miliard de euro, despre eficiență, despre protejarea fondurilor publice și despre o infrastructură care va deservi milioane de oameni timp de decenii

Decizia Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR) de a modifica traseul autostrăzii A13 Brașov – Bacău continuă să genereze controverse. Asociația Construim România (ASCOR), una dintre cele mai vocale organizații civice din domeniul infrastructurii rutiere, avertizează că „ajustările” de traseu anunțate de companie în realitate înseamnă 18 kilometri suplimentari, un impact financiar de proporții și un risc major de întârziere.

Pe 24 octombrie 2025, CNIR a prezentat public o variantă revizuită a traseului în zona Brașov – Sfântu Gheorghe. Noua rută ocolește considerabil zona Hărman și include un tunel de 600 de metri prin situl protejat Dealul Cetății – Lempeș. Oficial, compania a vorbit de o deviere de „doar 12 kilometri”, justificată prin existența unui poligon militar.

ASCOR contrazice însă datele CNIR: devianta reală, raportată la traseul pe care îl vor parcurge șoferii, este cu 18 kilometri mai lungă.

Jumătate de miliard de euro în plus pentru ocolul spre sud

„CNIR pare să fi scăzut din calcul un racord care se scurtează, însă lungimea reală pe care o vor parcurge utilizatorii crește cu 18 kilometri. Este un ocol amplu spre sud, fără a îmbunătăți accesul la localități și atingând chiar o arie protejată”, afirmă reprezentanții asociației.

Costurile suplimentare sunt uriașe - 18 km ocpol, la 20–30 milioane euro/km, rezultă un cost suplimentar de 360–540 milioane euro. Tunelul de 600 m într-o arie protejată implică proceduri de avizare mai lungi, lucrări mai complexe și costuri mai mari.

În exploatare, cei 18 km suplimentari ar însemna 36 milioane euro/an în combustibil consumat în plus la un trafic estimat de 20.000 vehicule/zi și peste 1,2 milioane ore pierdute anual din cauza timpilor de parcurs mai mari, cu efecte economice directe asupra transportatorilor.

ASCOR atrage atenția că legislația europeană în materie de infrastructură obligă proiectanții să aleagă varianta cu cel mai bun raport cost–beneficiu, nu doar pe perioada lucrărilor, ci și pe întreaga durată de exploatare.

Propunerea alternativă: un traseu mai scurt, fără tunel, mai puțin distructiv

În locul ocolului masiv spre sud, ONG-ul propune o deviere moderată spre nord, aliniată la DN13, cu următoarele avantaje: autostrada ar fi paralelă cu DN13 între Hălchiu și Bod, o zonă deja infrastructurată, ocolirea Bodului prin nord evită ariile protejate și limitează impactul ecologic, între Ariușd și Dobolii de Jos, deși există relief colinar, diferențele de nivel de 80–90 m pot fi depășite cu o declivitate de aproximativ 3%, fără necesitatea unui tunel.

Această variantă scurtează distanța totală dintre Brașov și Bacău, reduce costurile și se integrează mai eficient în rețeaua TEN-T.

Autostrada A13 – Sibiu, Făgăraș, Brașov, Bacău – este proiectată să aibă aproximativ 300 de kilometri. Astăzi, avem 0% în exploatare, 23% în execuție (doar Sibiu–Făgăraș) și 77% planificat (restul traseului, inclusiv Brașov–Bacău).

Singura porțiune cu șantier deschis este secțiunea Sibiu–Făgăraș, 68 de kilometri împărțiți în patru loturi, toate contractate către Makyol și programate pentru 2027.

Restul traseului, inclusiv cel mai dificil segment – Făgăraș–Brașov–Bacău – se află încă în faza de studii. Iar disputa dintre CNIR și specialiști ar putea să împingă proiectul și mai mult în timp.

Traseul dintre Brașov și Bacău este „cheia” care leagă două regiuni economice majore și care ar scurta semnificativ distanța rutieră dintre Transilvania și Moldova. Orice decizie greșită acum poate însemna costuri suplimentare uriașe la construcție, cheltuieli inutile timp de zeci de ani pentru utilizatori, întârzieri majore în implementare, probleme de mediu și avizare în zone protejate.

În prezent, niciun studiu definitivat nu demonstrează că varianta CNIR este superioară economic sau tehnic celei propuse de ASCOR. Daniel BACIU