Bătrânețe pe ajutor social: zeci de mii de ieșeni trăiesc din mila statului

* în regiunea Moldovei, problema e și mai gravă din cauza ponderii mari a pensionarilor agricultori, proveniți din fostul sistem de pensii al CAP-urilor, unde contribuțiile au fost mici sau simbolice * rezultatul se vede acum: bătrâni dependenți de ajutor social, într-o regiune deja foarte săracă * Ministerul Muncii a anunțat că va propune coaliţiei de guvernare acordarea unui ajutor pentru persoanele cu pensii mici

România are aproape 4,7 milioane de pensionari. Dintre ei, aproape un milion trăiesc la limita supraviețuirii. Iar Moldova dă un sfert dintre cei mai săraci pensionari ai țării. Nu e o metaforă. Sunt cifre seci, reci, imposibil de ignorat.

Din totalul național de 882.958 de pensionari care nu reușesc să ajungă la pensia minimă garantată, 223.643 provin din Moldova. Adică unul din patru. O regiune întreagă ținută în viață cu ajutoare de la stat, lună de lună.

Suceava e lider național al sărăciei la pensii, cu 37.929 de beneficiari ai indemnizației sociale, dintre care peste 35.500 provin din sistemul public. Iașul vine imediat pe locul doi, cu 34.925 de pensionari care nu pot trăi din pensia lor. Practic, zeci de mii de ieșeni depind de un supliment de la stat ca să nu cadă sub pragul minim de subzistență.

Urmează Doljul, cu 32.063 beneficiari, și Bacăul, cu 28.967, dar Moldova domină clasamentul, fără emoții.

Per total, regiunea are 930.806 pensionari, iar mai mult de 24% dintre ei au nevoie de sprijin lunar ca să ajungă la pensia minimă socială garantată. Un sfert. Un eșec de proporții.

Ce înseamnă asta, pe românește? Că munca de o viață, mai ales în agricultură sau în zonele slab industrializate, nu mai valorează aproape nimic la bătrânețe. Că zeci de mii de oameni ajung să trăiască dintr-o „completare” de la stat, nu din pensia câștigată prin contribuții.

Pensia minimă socială garantată — numită oficial indemnizație socială pentru pensionari — este, în prezent, de 1.281 de lei (sumă valabilă la final de 2024 și început de 2025, cu mici variații legislative). Nu e o pensie propriu-zisă, ci o diferență plătită de la bugetul de stat, menită să ducă venitul pensionarului până la acest prag minim. Indiferent că vorbim de pensie de limită de vârstă, de invaliditate sau de urmaș.

Cu alte cuvinte, statul recunoaște oficial că pensiile a sute de mii de români nu ajung nici măcar pentru strictul necesar.

În Moldova, problema e și mai gravă din cauza ponderii mari a pensionarilor agricultori, proveniți din fostul sistem de pensii al CAP-urilor, unde contribuțiile au fost mici sau simbolice. Rezultatul se vede acum: bătrâni dependenți de ajutor social, într-o regiune deja săracă. Practic. Moldova plătește nota de plată a deceniilor de subdezvoltare, salarii mici și agricultură de subzistență.

Iașul, pol universitar și medical, e în același timp capitală a pensionarilor săraci. O contradicție dureroasă, care spune mai mult decât orice discurs politic.

Ministerul Muncii a anunțat că va propune coaliţiei de guvernare acordarea unui ajutor pentru persoanele cu pensii mici, în funcţie de resursele bugetare pentru anul în curs. „Voi propune o variantă similară cu cea de anul trecut, două tranşe egale, de câte 400 de lei, deci 800 de lei în total, pentru pensionarii sub 2.574 de lei. A doua variantă pe care o să o propun este similară cu cea din 2023, în care au fost trei praguri de venit şi trei cuantumuri diferite ale acestui sprijin. Certitudinea este că trebuie să avem un sprijin pentru pensionarii care au fost afectaţi de inflaţie”, a transmis ministrul Muncii, Florin Manole.

Daniel BACIU