Bătrânii din satele Iașului se încurcă în ițele Internetului

* în România anului 2025, internetul a ajuns aproape peste tot, dar nu și în toate viețile * pentru multe sate din județul Iași și din Regiunea Nord-Est, „lumea online” încă are un prag invizibil: vârsta, singurătatea din gospodărie și distanța față de servicii

În statistici, ruptura se vede limpede la vârstele mari. În 2025, 11,3% dintre românii cu vârste între 55 și 74 de ani declară că nu au folosit niciodată internetul. La 35–54 de ani, ponderea scade la 2%, iar la 16–34 de ani ajunge la 1%.

Apoi vine diferența de infrastructură și de context: 89,1% dintre gospodăriile din România au internet acasă în 2025, dar conectarea e mai ridicată în urban (92,6%) decât în rural (84,8%).

Pentru Iași și Nord-Est, asta se traduce într-o realitate în două viteze: municipiul și zonele periurbane (unde internetul e deja „utilitate”) versus satele în care, deși există semnal și abonamente, utilizarea efectivă se lovește de obstacole practice: telefoane setate greșit, parole uitate, frica de „a apăsa unde nu trebuie”, lipsa unui om „de încredere” care să explice, pas cu pas.

Contează și structura gospodăriei. În 2025, cea mai mare pondere de conectare e în gospodăriile cu trei sau mai multe persoane (99,1%) – cu alte cuvinte, acolo unde trăiesc și copii sau tineri, internetul devine aproape inevitabil. În satele îmbătrânite, unde sunt multe gospodării cu unu-două persoane, digitalul nu intră la fel de natural. La nivel regional, INS indică pentru 2025 un vârf în București–Ilfov (92,8%), urmat de Centru (91,1%) și Vest (90,2%), iar cele mai mici ponderi sunt în Sud-Est (85,7%), Sud-Muntenia (87,2%) și Sud-Vest Oltenia (87,8%).
Pentru Nord-Est, ultimul reper regional clar și ușor de citat din comunicările anterioare indică faptul că în 2024 regiunea era printre cele mai slab conectate, cu 85,1% gospodării cu internet acasă. În cifre, internetul pare „rezolvat”. În sate, însă, problema reală nu e doar cablul sau routerul, ci curajul de a folosi: să plătești o factură online, să faci o programare medicală, să trimiți un act, să vorbești pe video cu un copil plecat. Aici, bătrânii din satele Iașului nu sunt „în afara vremii” — sunt, de multe ori, în afara unei traduceri: cineva care să le transforme internetul dintr-o ițeală în ceva omenesc, simplu și sigur.

Teona SOARE