Boboteaza – Arătarea Domnului și taina înnoirii spirituale

 * cunoscută și sub denumirile de „Arătarea Domnului”, „Dumnezeiasca Arătare” sau „Epifania”, Boboteaza este celebrată pe 6 ianuarie și marchează unul dintre cele mai importante evenimente din calendarul creștin * parte a suitei celor 12 sărbători mari creștine, această zi reamintește momentul botezului lui Iisus Hristos în apele Iordanului, un act care a precedat începutul activității Sale publice * Boboteaza simbolizează înnoirea spirituală a omului creștin, oferindu-i o oportunitate de purificare și întărire a credinței

Pe 6 ianuarie, creștinii din întreaga lume celebrează Boboteaza, o sărbătoare încărcată de spiritualitate, tradiții și simboluri. Cunoscută și sub denumirile de „Arătarea Domnului” sau „Epifania”, această zi reamintește momentul în care Iisus Hristos a fost botezat în apele Iordanului, deschizând astfel calea pentru misiunea Sa publică. Boboteaza este o sărbătoare a purificării și înnoirii sufletești, dar și o celebrare a vieții, a apei și a puterii divine.

Boboteaza face parte din rândul celor 12 mari sărbători creștine și poartă un mesaj profund: înnoirea omului prin harul divin. Evenimentul este marcat de ritualuri deosebite, printre care sfințirea apei, o ceremonie simbolică în care preotul invocă Duhul Sfânt asupra apelor.

Preotul merge la o apă curgătoare – râu, lac sau izvor – și aruncă o cruce în apă, marcând simbolic botezul Mântuitorului. Mai mulți bărbați curajoși se avântă în apă pentru a recupera crucea, iar tradiția spune că cel care o scoate va avea noroc tot anul. Acest obicei este întâlnit atât în Biserica Ortodoxă, cât și în cea Romano-Catolică.

Apa sfințită în această zi, cunoscută sub numele de Agheasma mare, are o semnificație deosebită. Se spune că aceasta nu se strică niciodată, datorită unei îndoite chemări a Sfântului Duh în cadrul slujbei de sfințire. Spre deosebire de Sfințirea mică a apei, care are loc lunar, Agheasma mare se poate consuma doar timp de opt zile, între 6 și 14 ianuarie. După această perioadă, utilizarea apei sfințite necesită binecuvântarea preotului duhovnic.

Agheasma Mare, leacul oricărei tulburări

Un aspect aparte al Bobotezei este agheasma mare, apa sfințită care se pregătește exclusiv în această zi. Credincioșii o consideră un dar divin, deoarece apa rămâne nestricată în timp, iar puterea ei este atribuită îndoitei chemări a Duhului Sfânt în cadrul slujbei. Spre deosebire de agheasma mică, care se sfințește lunar, agheasma mare poate fi consumată doar între 6 și 14 ianuarie, după care utilizarea sa necesită binecuvântarea preotului duhovnic. Apa aceasta este folosită pentru purificare, vindecare și alungarea duhurilor rele, aducând pace și binecuvântare în casele credincioșilor.

Sărbătoarea este însoțită de numeroase tradiții populare și obiceiuri. În multe sate, tinerele fete își pun busuioc sub pernă, sperând să-și viseze ursitul. Tradiția populară le sfătuiește să își lege un fir roșu de mătase pe deget și să așeze o rămurică de busuioc sub pernă, pentru a aduce visul prevestitor. De asemenea, se crede că fetele care alunecă pe gheață în ziua de Bobotează se vor mărita în anul respectiv, o superstiție care adaugă un strop de veselie zilei.

În unele regiuni, femeile marcau Boboteaza printr-un obicei numit iordănitul. Se adunau în grupuri mari, petreceau toată noaptea cu cântece și dansuri, iar dimineața ieșeau pe străzi pentru a „iordăni” bărbații întâlniți întâmplător. Uneori, acest ritual includea integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite, printr-un simbolic botez cu apă din râu sau fântână. Aceste obiceiuri nu doar că aduceau bucurie, ci întăreau și legăturile comunitare.

Boboteaza este o zi în care spiritualitatea și tradițiile populare se împletesc armonios, oferind un prilej de reflecție și comuniune. Este sărbătoarea apei sfințite, a credinței și a puterii divine, dar și o expresie a identității culturale și a legăturii profunde dintre oameni și natură. În fiecare an, credincioșii se reunesc pentru a retrăi acest moment sacru, păstrând vie memoria botezului Domnului și a harului care îmbrățișează lumea în această zi de lumină și binecuvântare.

Maura ANGHEL

În această zi, preoții binecuvântează râurile, lacurile și alte surse de apă, iar în cadrul unui moment deosebit, o cruce este aruncată în apă. Mai mulți bărbați curajoși sar în apă pentru a o recupera, iar tradiția spune că cel care scoate crucea va fi binecuvântat cu noroc și sănătate pe tot parcursul anului.