Boom fără precedent la Iași: tinerii iau cu asalt Facultatea de Construcții!

* reprezentanții Facultății de Construcții și Instalații susțin că gradul de angajare al absolvenților specializării Căi Ferate, Drumuri și Poduri se apropie de 100% * cine termină această își găsește imediat un loc de muncă * multe companii îi recrutează încă din timpul facultății, iar studenții ajung direct pe marile șantiere din țară

Autostrăzile A7 și A8 nu schimbă doar harta României, ci și destinele unei noi generații de ingineri. La Facultatea de Construcții și Instalații din cadrul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași se produce o schimbare spectaculoasă: tinerii revin în număr tot mai mare către specializările din construcții, iar absolvenții sunt vânați de companii chiar înainte de a-și termina studiile.

România traversează cea mai amplă perioadă de dezvoltare a infrastructurii de după 1990, iar șantierele uriașe deschise în toată țara au creat o nevoie uriașă de ingineri specializați în Căi Ferate, Drumuri și Poduri (CFDP). Cererea este atât de mare, încât universitățile nu mai reușesc să pregătească suficienți specialiști pentru ritmul investițiilor.

Autostrăzile au schimbat complet percepția tinerilor

Dacă în urmă cu un deceniu facultățile de construcții se luptau să atragă candidați, astăzi situația este radical diferită. Vizibilitatea marilor șantiere din România, în special a Autostrăzilor Moldovei A7 și A8, a readus profesia de inginer constructor în topul preferințelor absolvenților de liceu.

Rezultatele admiterii confirmă această schimbare spectaculoasă. În 2025, toate cele 233 de locuri bugetate și cele 137 cu taxă au fost ocupate încă din sesiunea de vară.

Mai mult, în acest an, specializarea Construcții a atras mai mulți candidați decât Automatică și Calculatoare, un lucru care părea de neimaginat în urmă cu doar câțiva ani.

Piața construcțiilor de infrastructură trece printr-o criză acută de personal calificat. Potrivit reprezentanților Facultății de Construcții și Instalații, gradul de angajare al absolvenților specializării Căi Ferate, Drumuri și Poduri se apropie de 100%.

Realitatea este simplă: cine termină această specializare și își dorește să lucreze în domeniu își găsește imediat un loc de muncă. Multe companii îi recrutează încă din timpul facultății, iar studenții ajung direct pe marile șantiere din țară.

Problema nu mai este lipsa locurilor de muncă, ci lipsa inginerilor

Paradoxal, succesul investițiilor în infrastructură a creat o nouă provocare: universitățile nu mai pot produce suficienți specialiști pentru nevoile pieței.

Angajatorii sunt nevoiți să recruteze inclusiv absolvenți din alte specializări ale construcțiilor pentru a acoperi deficitul de personal de pe șantiere.

Profesorii atrag atenția că formarea unui inginer nu poate fi grăbită. În spatele unei autostrăzi stau ani întregi de pregătire teoretică și practică, iar cerințele companiilor sunt tot mai complexe, motiv pentru care studiile de master devin aproape obligatorii.

În plus, profesorii observă o scădere a nivelului de pregătire la matematică și fizică în rândul absolvenților de liceu și analizează inclusiv revenirea la admiterea prin examen scris.

În ciuda acestor provocări, mesajul transmis de Facultatea de Construcții și Instalații este unul clar: investițiile istorice în infrastructură au transformat complet piața muncii, iar profesia de inginer constructor a redevenit una dintre cele mai căutate și mai sigure din România. Pentru generația care vine din urmă, A7 și A8 nu înseamnă doar autostrăzi, ci și mii de cariere construite pe fundația celui mai mare val de investiții din ultimele trei decenii. Daniel BACIU