Businessul ieșean se clatină: aproape 700 de SRL-uri au dispărut din statistici

Cifrele înmatriculărilor din Iași ascund o schimbare spectaculoasă de direcție. Județul rămâne unul dintre cele mai importante centre antreprenoriale ale României, dar în spatele unei scăderi generale de 7,17% se produce o adevărată răsturnare: SRL-urile se prăbușesc, în timp ce PFA-urile cresc puternic.

În primele opt luni din 2026, la Iași au fost înmatriculate 3.743 de entități, față de 4.032 în aceeași perioadă din 2025. Sunt cu 289 mai puține, ceea ce înseamnă o scădere de 7,17%.

La prima vedere, pare că antreprenoriatul ieșean frânează. Numai că cifrele din interiorul totalului spun o poveste mult mai complicată.

Lovitura: aproape 700 de SRL-uri în minus

Cel mai spectaculos recul apare la SRL-uri. În perioada ianuarie–august 2025 au fost înregistrate 2.545, iar în 2026 numărul a coborât la 1.850. Diferența: 695 de SRL-uri, adică o prăbușire de aproximativ 27,3%.

Este o schimbare majoră pentru economia locală. SRL-ul, forma juridică dominantă în Iași anul trecut, nu mai reprezintă nici măcar jumătate din totalul înmatriculărilor din 2026.

Totuși, în timp ce SRL-urile pierd masiv, PFA-urile explodează. De la 1.248 în primele opt luni din 2025, Iașul a ajuns la 1.708 PFA-uri în aceeași perioadă din 2026. Sunt 460 în plus, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 37%.

Practic, diferența dintre cele două forme este uriașă: minus 695 SRL-uri, dar plus 460 PFA-uri.

Și alte forme juridice au evoluții mai mici: Întreprinderile individuale scad de la 225 la 169, în timp ce întreprinderile familiale cresc de la 9 la 13.

Imaginea de ansamblu este astfel mai degrabă una de reconfigurare decât de dispariție a inițiativei antreprenoriale.

Iașul rămâne gigantul Moldovei, dar scade mai repede decât România

Chiar și cu această scădere, Iașul rămâne unul dintre cele mai importante județe din România după numărul de înmatriculări.

Cu 3.743 noi firme, județul este pe locul 5 la nivel național, după București – 22.550, Ilfov – 6.125, Cluj – 4.649 și Timiș – 4.590.

În Moldova, diferența este și mai spectaculoasă. Suceava are 1.918, Bacăul 1.725, Neamțul 1.242, Botoșaniul 875, iar Vasluiul 836.

Iașul este, așadar, la o distanță considerabilă de toate județele din regiune.

Problema apare când județul este comparat cu media națională.

La nivelul întregii țări, înmatriculările au coborât cu 2,09%, de la 96.084 la 94.078. Iașul a pierdut 7,17%.

Mai mult, există județe care au mers spectaculos în sens invers: Călărași +18,55%, Constanța +13,93%, Giurgiu +9,39%, Galați +8,06% și Buzău +8,02%.

În regiune, însă, Iașul nu este singurul care pierde teren: Bacău scade cu 16,87%, Neamț cu 13,33%, Botoșani cu 7,89%, Suceava cu 4,15%, iar Vaslui cu 5,75%.

Economia antreprenorială a Iașului nu dispare, ci se schimbă

Poate cel mai interesant semnal apare chiar la finalul perioadei analizate. În august 2026, Iașul a avut 308 înmatriculări, față de numai 156 în august 2025. O creștere de 152 de entități, adică aproape 97,4% într-un singur an.

Este prea devreme pentru a spune că trendul s-a întors definitiv, dar cifra este imposibil de ignorat.

Așadar, economia antreprenorială a Iașului nu dispare. Se schimbă. SRL-ul pierde teren, PFA-ul câștigă masiv, iar după opt luni județul rămâne un colos regional, chiar dacă ritmul general este sub cel din 2025.

În cazul în care explozia din august va continua și în lunile următoare, bilanțul de la sfârșitul anului ar putea arăta cu totul altfel decât pare acum. Daniel BACIU