Concedieri masive în Educație! Iașul, printre județele cele mai expuse

* la Iași, județul cu cea mai mare populație școlară din țară și cu cei mai mulți profesori (peste 8.000) sindicaliștii estimează că între 300 și 500 de posturi ar putea fi vizate, în funcție de scenariul de aplicare al ordinului ministerial

Guvernul României a aprobat joi reducerea a peste 14.000 de posturi „ocupate cu personal” din învățământul preuniversitar de stat. Este prima măsură fiscal-bugetară majoră aplicată concret în sistemul public după adoptarea controversatei „Legi Bolojan”, care impune reduceri drastice de personal și cheltuieli în toate instituțiile finanțate de la bugetul de stat.

Hotărârea de Guvern, publicată de Secretariatul General al Guvernului, modifică substanțial structura de personal din școli: numărul total de posturi finanțate scade de la 307.900 la 293.852, adică o reducere de 14.048 posturi, toate ocupate efectiv.

Decizia a fost prezentată inițial ca o simplă „optimizare administrativă”, dar nota de fundamentare a proiectului contrazice comunicatul Ministerului Educației transmis pe 4 octombrie, care afirma că „nu sunt anulate posturi de titulari, ci doar norme libere, neocupate”.

În realitate, documentul oficial adoptat de Guvern menționează negru pe alb că măsura „influțează numărul de posturi din învățământul preuniversitar de stat ocupate cu personal”. Cu alte cuvinte, nu este vorba despre locuri vacante, ci despre posturi reale, aflate în plată. Surse guvernamentale susțin că „a fost o decizie de echilibru bugetar, impusă de Ministerul Finanțelor”, dar fără consultare reală cu inspectoratele școlare.

Potrivit calculelor Guvernului, măsura ar aduce economii bugetare de 358 milioane lei în 2025, urmând ca, din 2026, reducerea să genereze 1,43 miliarde lei economisiți anual.

Totuși, statul va pierde, în același timp, 134 milioane lei în contribuții și impozite aferente posturilor desființate, iar din 2026 pierderea va ajunge la 537 milioane lei/an.

Economiile nete estimate se ridică la 223 milioane lei pentru 2025 și 895 milioane lei anual începând cu 2026.

Pe baza acestor cifre, valoarea medie a unui post tăiat este de 101.800 lei brut anual, adică un cost lunar de aproximativ 8.483 lei brut sau 4.835 lei net. Cu alte cuvinte, Guvernul renunță, în medie, la salariul unui profesor calificat cu vechime medie.

Ministerul Educației nu a făcut publică lista școlilor sau județelor afectate. Nu se știe ce discipline vor pierde posturi, câți titulari riscă să fie relocați sau câte catedre vor fi comasate.

Tot ce este clar până acum e că defalcarea pe județe urmează să fie stabilită printr-un ordin de ministru, care va fi emis „în perioada imediat următoare”.
Inspectoratele Școlare susțin însă că tăierile vor viza în special unitățile din mediul rural, unde există posturi „subnormate” (ore sub 18/săptămână), școlile cu efective mici, unde clasele se pot comasa, personalul didactic auxiliar și nedidactic (secretari, contabili, bibliotecari, îngrijitori).

La Iași, județul cu cea mai mare populație școlară din țară și cu cei mai mulți profesori (peste 8.000) sindicaliștii estimează că între 300 și 500 de posturi ar putea fi vizate, în funcție de scenariul de aplicare al ordinului ministerial.

Reducerea personalului nu înseamnă doar concedieri. Ea va genera un efect de domino asupra întregului sistem: clasele vor deveni mai aglomerate, suplinitorii nu vor mai fi reangajați, iar profesorii titulari vor fi nevoiți să acopere mai multe ore.

Deși „Legea Bolojan” impune reducerea cheltuielilor în toate instituțiile publice, implementarea în alte domenii este încă blocată: administrațiile locale negociază termene, iar modificarea pensiilor speciale a fost suspendată de Curtea Constituțională.

În schimb, educația a devenit primul sector unde măsura este aplicată fără întârziere, în ciuda promisiunilor guvernamentale privind creșterea investițiilor în școli.

În lipsa unei defalcări oficiale, nimeni nu poate spune astăzi ce școli își vor pierde profesorii, bibliotecarii sau femeile de serviciu. Ceea ce este sigur e că sistemul preuniversitar intră într-o nouă etapă de austeritate.

Guvernul obține economii de câteva sute de milioane de lei, dar riscă să piardă încrederea unui întreg corp profesional care, după ani de promisiuni, primește în schimb cea mai dură lovitură de după 2010.

Școala românească, deja slăbită de lipsa personalului și de migrația cadrelor tinere, devine din nou teren de experiment fiscal.
Iar în județul Iași, unde peste 45% dintre unități sunt în mediul rural, impactul va fi, inevitabil, mult mai dur decât în marile orașe. Daniel BACIU