Conexiunea care schimbă totul: cum va arăta Iașul după finalizarea A7

* Autostrada Moldovei declanșează o ofensivă de proiecte noi: regiunea de Nord-Est se redesenează economic, iar investitorii mizează pe Iași * industria explodează în jurul orașului - peste 370.000 mp de parcuri logistice în dezvoltare * Iașul intră în cea mai accelerată etapă de dezvoltare din ultimele decenii

Autostrada Moldovei - A7, considerată de mulți drept cel mai important proiect de infrastructură din ultimii 30 de ani, promite să devină coloana vertebrală a dezvoltării Moldovei. Deși câteva loturi au înregistrat întârzieri, estimările oficiale arată că, până în 2026, A7 va fi pe deplin funcțională pe relația București – Pașcani, conectând rapid regiunea cu sudul și vestul țării.

Această nouă autostradă reprezintă mult mai mult decât o simplă arteră rutieră: este motorul unei transformări economice profunde, cu impact direct asupra fluxurilor logistice, investițiilor industriale, pieței imobiliare și competitivității întregii regiuni de Nord-Est.

Într-o zonă care, până nu demult, era izolată din punctul de vedere al infrastructurii, A7 funcționează ca un catalizator economic fără precedent.

Piața spațiilor industriale și logistice a fost cea mai rapidă în reacție. Dacă până recent întregul Nord-Est însuma sub 4% din stocul național, odată cu perspectiva A7 dinamica s-a schimbat radical.

Conform datelor furnizate de 4BIZ Properties, în zona Iașului sunt deja în dezvoltare peste 370.000 mp de parcuri industriale și logistice, o cifră fără precedent pentru regiune. Printre investitorii principali se numără Proinvest – 108.000 mp, Eli Parks – peste 61.000 mp, Olympian Parks – peste 85.000 mp, Oresa – 50.000 mp, Kaufland – 67.000 mp.

Această efervescență investițională marchează începutul unei noi etape, în care Iașul – susținut de infrastructură modernă – intră într-o competiție directă cu centre logistice consolidate precum București, Cluj sau Timișoara.

Pe fondul interesului investițional tot mai divers, piața terenurilor din Iași rămâne una dintre cele mai dinamice din România. Cererea este ridicată în special pentru dezvoltări logistice și industriale, retail de mari dimensiuni, proiecte mixte, ansambluri rezidențiale.

Prețurile terenurilor variază semnificativ în funcție de localizare și de destinație: 50–120 euro/mp – dezvoltări logistice, 180–400 euro/mp – proiecte de retail, 150–2.000 euro/mp – dezvoltări rezidențiale și mixed-use, cu valori maxime în zona ultracentrală.

Aceste cifre confirmă că terenurile din Iași sunt percepute ca un activ strategic, într-o piață aflată în continuă expansiune.

În timp ce în marile centre urbane prețurile au explodat, Iașul a reușit să rămână sub pragul psihologic de 2.000 euro/mp.

Conform datelor din octombrie, prețul mediu pentru locuințele noi era de 1.921 euro/mp, în creștere cu 10% față de anul trecut, dar mult sub nivelul din Cluj, București, Timișoara sau Brașov.

Această accesibilitate, combinată cu o cerere tot mai mare din partea tinerilor și a specialiștilor care preferă să rămână în oraș după absolvire, transformă Iașul într-o piață cu potențial semnificativ pentru dezvoltatorii rezidențiali.

Stocul de birouri din Iași se menține stabil la aproximativ 300.000 mp, fără livrări noi semnificative în ultimul an. Rata de neocupare este de circa 15%, iar chiriile pentru clădirile prime se situează între 15 și 17 euro/mp.

În contextul reducerii ratei de neocupare din București, tot mai multe companii analizează extinderea sau relocarea în orașe regionale cu costuri operaționale mai mici. Iașul devine, astfel, o opțiune competitivă, mai ales prin accesul la resursă umană specializată, costul de trai mai scăzut, universități puternice care generează anual mii de absolvenți în domenii tehnice și economice.

Cu proiecte publice majore (Spitalul Regional, Opera, noul stadion), investiții private semnificative și cea mai puternică infrastructură rutieră din istorie, Iașul se repoziționează strategic în harta economică a României.

Autostrada A7 nu este doar o șosea: este începutul unei noi paradigme economice, în care Moldova își poate valorifica potențialul, atrage investiții și reduce decalajele istorice față de restul țării. Daniel BACIU