Copiii Iașului învață lecția banilor de mici

* Iașul are în jur de 62.000 de preșcolari și elevi, iar bani” apar tot mai devreme în viața lor prin carduri, abonamente și microtranzacții. Pe fondul unei nevoi recunoscute oficial prin Strategia Națională de Educație Financiară 2024–2030, orașul adună programe care traduc salariul și bugetul în exerciții simple, pe limba copiilor: de la resurse pentru profesori, la inițiative dedicate direct celor mici

În Iași, educația financiară începe să iasă din zona de atelier de joacă și să intre în logica unui oraș mare, unde copilăria se desfășoară deja într-o economie digitală: abonamente, plăți cu telefonul, cumpărături în aplicații și microtranzacții în jocuri. Doar în municipiu sunt în jur de 62.000 de preșcolari și elevi, aproximativ 54.000 în sistemul de stat și circa 8.000 în privat, adică un „oraș de copii” care consumă transport, masă, afterschool, haine, gadgeturi și, inevitabil, bani de buzunar.

De aici vine întrebarea practică: cine îi învață pe copii ce e un buget, cum arată un salariu, de ce „brut” nu e același lucru cu „net” și cum îți dai seama când o cheltuială e utilă sau doar impuls. În 2026, discuția nu mai ține de „a fi cumpătat”, ci de a fi pregătit, pentru că banii nu mai sunt doar bancnote, ci butoane, iar greșelile nu mai sunt doar „am cheltuit prea mult”, ci „am apăsat greșit” – cu consecințe reale.

Nevoia este formulată explicit și în documentele statului. Ministerul Educației include educația financiară în Strategia Națională de Educație Financiară 2024–2030, definind-o ca un proces prin care oamenii își îmbunătățesc înțelegerea produselor, conceptelor și riscurilor financiare, pentru a-și dezvolta abilități și încredere în luarea deciziilor. Cu alte cuvinte, „banii” sunt tratați ca o competență de viață care se învață, nu ca un instinct care apare singur.

Ora de socotit bani

În teren, Iașul începe să adune programe care duc educația financiară din „ora de opțional” în exerciții concrete, pe limba copiilor, printr-o cale pragmatică: îi pregătesc pe profesori să introducă noțiuni financiare la clasă, indiferent de materie. Un exemplu este LifeLab, susținut de Banca Comercială Română, care a anunțat că platforma oferă profesorilor peste 500 de materiale adaptate pe cicluri de învățământ și pe peste 20 de materii. În aceeași logică de scalare, concursul pentru perioada 1 octombrie 2025 – 31 mai 2026 promite premii și 80 de vouchere pentru cadrele didactice care aplică resursele la ore, semn că mecanismul urmărește repetarea la clasă, nu un vârf de moment.

Pe lângă zona de formare pentru profesori, Iașul se pregătește și pentru intrarea unui program dedicat direct copiilor, cu accent antreprenorial: Kidprenor. Miza este explicată chiar de fondator, Bogdan C. Nistorică: „Copiii ar trebui să fie expuși încă de mici la aceste concepte de tip antreprenorial, cât încă mintea lor le poate transpune la nivel de joacă. Astfel, vor vedea procesul de câștigare a banilor ca pe o joacă atunci când vor crește mari”. Deja la prima oră demonstrativă au participat  30 de copii, semn că extinderea locală e deja în mișcare.

Avantajul Iașului este masa critică: când ai zeci de mii de copii într-un singur oraș, educația financiară poate deveni rapid un standard dacă e împinsă consecvent de școli, părinți și parteneri locali. Efectul nu se vede în teorie, ci în comportamente mici, care fac diferența pe termen lung: cum își gestionează copilul banii de buzunar, cum înțelege diferența dintre „vreau” și „am nevoie”, de ce economisești, ce înseamnă să muncești pentru un venit și cum arată un buget simplu în familie. În 2026, lecția banilor învățată de mici nu e doar despre bani, ci și despre autonomie.

Teona SOARE