Criză de insulină în România. Bolnavii de diabet, condamnați la suferință

* până la 31 decembrie 2025, mai multe tipuri de insulină vor dispărea definitiv din farmacii, după decizia companiei Novo Nordisk de a opri comercializarea unor formule folosite zilnic de zeci de mii de pacienți * medicii sunt avertizați să înceapă imediat trecerea către alternative pentru a evita riscuri clinice severe

România se pregătește pentru una dintre cele mai dificile perioade din gestionarea diabetului. Compania Novo Nordisk Farma a anunțat Colegiul Farmaciștilor că va încheia comercializarea mai multor tipuri de insulină utilizate pe scară largă în tratamentul pacienților. Este vorba despre insuline cu acțiune scurtă și rapidă, insuline mixte și insuline bazale cu acțiune prelungită, adică trei categorii fundamentale pentru echilibrul glicemic. Toate aceste forme de prezentare vor fi eliminate de pe piață începând cu 31 decembrie 2025. Decizia nu are legătură cu probleme de siguranță sau calitate, însă consecințele terapeutice sunt majore.

Informarea subliniază că pacienții trebuie transferați în timp util pe tratamente alternative, pentru a evita întreruperile de dozare care pot duce la hiperglicemie severă, cetoacidoză sau alte complicații acute. Compania susține că a stabilit, împreună cu Agenția Europeană a Medicamentului și cu ANMDMR, un plan de reducere a impactului, menit să asigure continuitatea terapiei. Medicii sunt avertizați să nu mai inițieze tratament cu insulinele care urmează să fie retrase și să înceapă tranziția către alte opțiuni terapeutice, inclusiv insuline rapide biosimilare, formule mixte alternative sau scheme bazal-bolus adaptate ghidurilor actuale.

Tranziția va necesita atenție sporită, deoarece schimbarea tipului de insulină implică diferențe de absorbție, timp de acțiune și eficacitate, ceea ce poate impune ajustări imediate ale dozelor, dar și recalibrări la distanță de câteva săptămâni. Medicii trebuie să își consilieze pacienții privind modul de administrare a noilor stilouri, schimbarea rutinei zilnice și riscurile asociate hipoglicemiei. Monitorizarea glicemiei devine esențială în perioada de adaptare, iar anumite categorii—în special gravidele, copiii și pacienții cu variabilitate glicemică mare—au nevoie de urmărire mult mai strictă în primele săptămâni.

Impactul va fi resimțit la Iași, unde numărul pacienților cu diabet este în creștere, cabinetele de diabetologie sunt supraîncărcate, iar accesul la terapii moderne rămâne inegal. În comunitățile rurale din nordul și vestul județului, unde distanța până la medic sau farmacie reprezintă o problemă reală, schimbarea tratamentului poate însemna deplasări repetate, costuri suplimentare și perioade de instabilitate glicemică. Pentru mulți pacienți vârstnici, trecerea la un alt tip de insulină implică nu doar o schimbare terapeutică, ci și o adaptare tehnică—înțelegerea altui mod de utilizare, învățarea unui alt pen și ajustarea dozelor în funcție de reacția organismului. În județ sunt peste 40.000 de persoane cu diabet. Pentru Iași, unde diabetul este deja o problemă de sănătate publică amplificată de obezitate, sedentarism și acces limitat la prevenție, anul 2025 devine o cursă contracronometru. Rămâne de văzut dacă sistemul va reuși să gestioneze această tranziție sau dacă lipsa de insulină va transforma o boală cronică într-o urgență națională.

Clara DIMA