Cum a fost distrusă fabrica Letea

Unul dintre cei mai mari producători de hârtie din Europa, Fabrica de Hârtie „Letea” Bacău, a ajuns doar un exemplu de cum nu se fac afacerile * cazul poate fi inclus în orice manual de management defectuos * fost monopol ani de-a rândul, fabrica este în faliment, cu datorii uriaşe

Este greu de crezut că o fabrică de hârtie poate da faliment, mai ales că furnizează o marfă de care are orice nevoie. Nu există niciun domeniu (economic sau social ori cultural) în care să nu se folosească hârtie, deci o astfel de afacere ar putea fi oricând profitabilă. Ei bine, există şi excepţii care confirmă regula, iar „Letea” Bacău este unul dintre ele.
Povestea unui colos industrial
Fabrica s-a deschis pe 21 mai 1885, sub conducerea unui fruntaş liberal, Radu Constantin Porumbaru, un inginer şcolit la Paris. Deschiderea secţiilor a fost foarte profitabilă pentru zonă – oamenii din oraş aveau salarii, sătenii din jur au făcut profit de pe urma vânzării copacilor care erau aduşi cu plutele pe Bistriţa. Fabrica a primit şi pădure ca să aibă materie primă pentru exploatare. Letea a deţinut monopolul la fabricarea hârtiei până în perioada interbelică. După 1945 a intrat în patrimoniul statului, dar a continuat să fie un punct important pe harta economică a României, producţia continuând să se extindă şi să se diversifice. La Letea s-a produs hârtie pentru ambalaje, hârtie cu filigran, hârtie igienică, celebrele „şerveţele parfumate” din timpul epocii lumină şi multe alte sortimente. Fabrica din Bacău era singura din ţară care producea şi hârtia pentru bancnote.
Cum poţi să mori în chinurile nepăsării
Declinul a început după 1990. Chiar dacă pare ciudat, colosul industrial a fost distrus foarte uşor, iar vinovaţi au fost directorii care fie nu au ştiut să administreze, fie au făcut voit unele mişcări greşite. Pieţele externe au fost pierdute pe rând, au început să apară şi producătorii privaţi, iar Letea a fost scoasă la privatizare de Autoritatea pentru Privatizare şi Administrare a Participaţiilor Statului. „Când eram studenţi am făcut practică ani la rând la Letea. Am învăţat multe lucruri despre hârtie, despre cum se fabrică ambalajele. Am văzut şi secţia unde se fabrica hârtia pentru bancnote. Atunci am simţit pentru prima oară importanţa meseriei de inginer. Am văzut cum munca ta se poate transforma în plus valoare pentru alţii”, a spus Dan Dima, un cercetător ieşean pentru care „Letea” a fost prima experienţă industrială.
Fabrica a fost cumpărată în 2003 de fostul primar Dumitru Sechelariu, care a încercat să o readucă pe podium, dar nu a reuşit, în ciuda investiţiilor. A urmat şomajul, apoi insolvenţa şi falimentul. O parte din terenuri au fost vândute, clădirile vechi au fost transformate în moloz, iar în 2011 a fost declarat falimentul.

Citeşte şi: Aparat performant pentru intervenţiile chirurgicale de la Pediatrie

Eugenia SAVIN

Fabrica de Hârtie „Letea” Bacău are datorii de peste 7,5 milioane de euro