Curiozități de la racla Sfinte Parascheva, înainte de cel mai mare pelerinaj religios din România

* doar câteva mănăstiri din ţară au privilegiul de a confecţiona veşminte speciale pentru Sfânta Parascheva: Mănăstirea Galata şi Mănăstirea Sfântul Atanasie Copou din Iaşi, Mănăstirea Văratec din judeţul Neamţ, Mănăstirile Pasărea şi Ţigăneşti din Arhiepiscopia Bucureştilor

A mai rămas puțin timp până la Hramul Sfintei Cuvioase Prascheva, când Iașul va găzdui cel mai mare pelerinaj din România și unul dintre cele mai mari pelerinaje religioase din Europa. Astfel, ca în fiecare an, mii de autocare vor sosi în capitala Moldovei, transportând credincioși din toate colțurile țării. Foarte mulți dintre cei care vor trece prin curtea Mitropoliei Moldovei și Bucovinei au și curiozități, iar unele dintre ele țin de coroana și de veșmintele Sfintei Parascheva.

Prima coroană aşezată pe capul Sfintei Parascheva a fost realizată din argint şi era îmbogăţită cu câteva pietre preţioase. Cel mai probabil ea a fost executată în timpul Mitro­politului Iosif Naniescu, fiind contemporană cu racla realizată în 1891. Această coroană se păstrează astăzi în patrimoniul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. O altă coroană a fost făcută de o creştină din oraşul Piatra Neamţ împreună cu familia sa, înainte de anul 2007. Aceasta era din aur masiv, dar foarte subţire. Şi această coroană se păstrează în patrimoniul Mitropoliei. „Actuala coroană a fost comandată în anul 2007 de doamna Mariana Bodo din Bucureşti, după ce, cu un an înainte, participase la hramul Sfintei Parascheva. Cu acest scop a fost dusă la Bucureşti şi vechea coroană din argint, după aceasta realizându-se noua coroană, din aur. Coroana a fost confecţionată în atelierele Monetăriei Statului după modelul din argint, are 1700 grame şi este realizată din aur masiv de 18k. Coroana, deosebit de frumos realizată, este acoperită cu pietre preţioase, iar costurile totale ale confecţionării sale s-au ridicat la 180.000 lei”, a povestit prof. univ. dr. pr. Ioan Vicovan.

Înveşmântarea moaştelor Sfintei Parascheva are loc în cinci perioade ale anului, după o ceremonie bine stabilită, la care participă doar câţiva din preoţii slujitori ai Catedralei Mitropolitane din Iaşi. Pe toată durata desfăşurării acestui ritual, biserica este închisă şi nimeni din exterior nu are acces la acest eveniment.

Una dintre curiozitățile creștinilor are legătură cu veșmintele pe care le poartă Sfânta Cuvioasă Parascheva. Astfel, mulți dintre cei care ajung la Catedrala Mitropolitană din Iași se întreabă de ce este nevoie ca aceste să fie schimbate periodic. „Ne-am întrebat și noi, oare de ce are nevoie Sfânta Parascheva de o schimbare a veşmintelor sale de mai multe ori într-un an de zile? Şi răspunsul deosebit de mulţumitor sufletului nostru ni l-a dat Părintele Arhimandrit Constantin Chirilă. El amintea că aşa cum noi ne bucuram în copilărie de hainele pe care le primeam în dar de la părinţii noştri sau de la cei apropiaţi, tot aşa se bucură şi Sfânta Parascheva de prinosul nostru de mulţumire smerită pe care i-l aducem noi păcătoşii. De cele mai multe ori, aceste veşminte sunt făcute la comandă şi sunt lucrate în ateliere bisericeşti specializate. Doar câteva mănăstiri din ţara noastă au privilegiul și bucuria de a confecţiona veşminte speciale pentru Sfânta Parascheva: Mănăstirea Galata şi Mănăstirea Sfântul Atanasie Copou din Iaşi, Mănăstirea Văratec din judeţul Neamţ, Mănăstirile Pasărea şi Ţigăneşti din Arhiepiscopia Bucureştilor. Veșmântul are o formă  specială şi se  înfăşoară în jurul moaştelor", a mai spus prof. univ. dr. pr. Ioan Vicovan. Cristian ANDREI