De la începutul anului, aproape 160 de firme din Iași au intrat în insolvenţă

* datele publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) arată că, în primele nouă luni din 2025, 159 de firme şi PFA din judeţul Iaşi au intrat în insolvenţă * deşi numărul  marchează o scădere cu 28,38% faţă de anul trecut, dinamica ascunde o realitate complexă: economia locală se reface lent, pe un teren încă fragil

În primele trei trimestre ale anului 2025, 4.698 de societăţi comerciale şi PFA din România au intrat în insolvenţă, potrivit ONRC, în scădere cu 8,22% faţă de aceeaşi perioadă din 2024, când fuseseră înregistrate 5.119 cazuri. Bucureştiul conduce topul cu 833 insolvenţe, urmat de Bihor (412), Cluj (310), Timiş (275), Ilfov (248) şi Iaşi (159).

Pentru judeţul Iaşi, cifrele pot fi privite în două feluri. Pe de o parte, scăderea de aproape o treime reflectă o capacitate mai bună de adaptare la presiunea economică post-pandemică şi la instabilitatea fiscală. Pe de altă parte, ea poate indica o pauză aparentă, o amânare a colapsului real pentru multe afaceri mici care supravieţuiesc la limită.

Cele mai afectate domenii la nivel naţional rămân comerţul, construcţiile şi transporturile. În comerţul cu amănuntul şi reparaţiile auto au fost raportate 1.024 de insolvenţe (cu 23% mai puţine faţă de 2024), în construcţii 891 (-15,8%), în transport şi depozitare 528 (uşor peste nivelul anterior), iar în industria prelucrătoare 499 (-18,6%).

Pentru Iaşi, această scădere de 28,38% nu trebuie citită ca o victorie deplină. Mulţi antreprenori locali au redus activitatea, şi-au suspendat firmele sau au trecut la o formă de organizare mai simplă, pentru a evita povara fiscală. În spatele cifrelor se află un peisaj economic tensionat, cu investiţii private prudente şi un consum local afectat de scăderea puterii de cumpărare.

Chiar dacă statisticile par favorabile, economia Iaşului continuă să depindă masiv de servicii şi comerţ, domenii vulnerabile la fluctuaţiile economice. Reducerea numărului de insolvenţe poate fi mai degrabă un semn al rezistenţei prin adaptare decât al unei creşteri reale.

În concluzie, Iaşul pare să respire mai uşor în 2025, dar respiraţia e încă scurtă. Cele 159 de firme căzute în insolvenţă sunt doar vârful vizibil al unei lupte continue între rezilienţă şi epuizare. Mediul local de afaceri rămâne într-un echilibru precar, cu antreprenori care, în ciuda provocărilor, aleg să reziste — dar nu întotdeauna să se extindă.

Dan DIMA