Descinderi în forță la Botoșani: „fabrica de buletine românești” pentru cetățeni din est, spartă de procurori

Botoșaniul a fost zguduit joi dimineață de una dintre cele mai ample operațiuni judiciare din ultimii ani. Polițiștii și procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au descins în 73 de locații, într-o anchetă explozivă care vizează o rețea de falsificare a documentelor de identitate românești, folosite de cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.

Ancheta scoate la iveală un mecanism bine pus la punct, în care domicilii fictive, contracte false și documente trucate ar fi fost folosite pentru a obține cărți de identitate românești neconforme cu realitatea, deschizând accesul ilegal la drepturi și beneficii în România și în Uniunea Europeană.

104 adrese verificate, suspiciuni grave

Concomitent cu perchezițiile, polițiștii de frontieră au demarat o acțiune de amploare fără precedent, verificând 104 adrese din județul Botoșani, unde figurau cu domiciliu cetățeni proveniți din spațiul ex-sovietic.

Scopul verificărilor este clar: stabilirea situațiilor în care persoanele nu locuiesc efectiv la adresele declarate, iar datele comunicate autorităților ar fi fost fictive sau manipulate.

Primele indicii arată că multe dintre aceste adrese ar fi existat doar pe hârtie, transformând județul într-un hub administrativ al documentelor false.

Funcționari publici, intermediari și bani negri

Dosarul nu este unul nou. În 20 noiembrie 2024, procurorii au desfășurat 90 de percheziții în județele Botoșani, Suceava și în municipiul București, inclusiv la sediile unor instituții publice. Atunci, anchetatorii au pus sub acuzare 94 de suspecți, majoritatea funcționari publici.

Lista infracțiunilor investigate este una explozivă: luare și dare de mită, trafic și cumpărare de influență, fals informatic, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals.

Potrivit procurorilor, contracte de închiriere false sau falsificate ar fi fost întocmite cu sprijinul unor intermediari, pentru a crea domicilii fictive în acte. Mai grav, aceste contracte ar fi fost încheiate fără știrea sau consimțământul real al proprietarilor.

Certificate de cetățenie false, pas spre identitate românească

Pentru a-și definitiva dosarele, beneficiarii ar fi mers și mai departe: au folosit certificate de cetățenie română false, presupus emise de consulate ale României din diferite state. Documentele ar fi fost apoi introduse în circuitul oficial, cu complicitatea unor funcționari.

Anchetatorii susțin că acest mecanism a permis emiterea ilegală de cărți de identitate românești, într-un dosar care ridică serioase semne de întrebare privind securitatea administrativă și vulnerabilitățile statului.

Ancheta este departe de final. Procurorii vorbesc despre o rețea complexă, cu ramificații în mai multe județe, iar numărul suspecților ar putea crește. Miza nu este doar penală, ci și una de siguranță națională, spun surse judiciare.

Botoșaniul, un județ liniștit la prima vedere, a ajuns astfel în centrul unui scandal de proporții, în care identitatea românească ar fi fost transformată în marfă. Daniel BACIU