Dispariția meseriilor mici reduce șansele de angajare ale tinerilor din școlile profesionale din Iași

Iașul vorbește tot mai mult despre dezvoltare, investiții și economie modernă, dar în spatele acestor teme mari se vede o ruptură care afectează direct piața locală a muncii: dispar tot mai multe meserii mici, iar odată cu ele se îngustează și traseul profesional pentru tinerii care nu merg spre facultate, ci aleg să învețe o meserie. Croitorii, tâmplarii, cizmarii, instalatorii independenți, mecanicii de atelier, electricienii sau micile afaceri de reparații nu reprezentau doar o economie de cartier, ci și locurile în care un adolescent putea face trecerea de la școală la muncă.

Această problemă se vede limpede în cifrele din educație. La nivelul județului Iași, pentru anul școlar 2025–2026 au fost prevăzute 78 de clase în învățământul profesional, cu 1.873 de locuri, dintre care 247 în sistem dual. După toate etapele de admitere, au fost ocupate 1.392 de locuri, iar 495 au rămas libere. Cu alte cuvinte, aproape un sfert din oferta de formare pentru meserii a rămas fără candidați sau fără finalitate completă, într-un moment în care piața locală are nevoie de forță de muncă practică.

Inspectoratul Școlar Județean Iași arată și că învățământul dual a avut o evoluție mai vizibilă doar în anumite domenii, precum mecanică și turism-alimentație. Asta înseamnă că unele specializări încă rezistă, dar multe altele rămân fragile, mai ales acolo unde economia locală nu mai oferă suficient de multe puncte de intrare pentru tineri. Fără ateliere, mici rețele de producție, reparații și afaceri de familie care să preia absolvenți, școala profesională riscă să pregătească elevi pentru o piață care se subțiază chiar în jurul lor.

Miza este mai mare decât pare. Pentru un adolescent din școala profesională, meseria nu este doar o disciplină din orar, ci promisiunea unui venit rapid, a unei autonomii și a unui drum social clar. Când economia locală pierde exact acele ocupații care permiteau intrarea graduală în muncă, se pierde și una dintre puținele punți dintre educație și viața adultă. Nu toți tinerii își permit ani lungi de studii, reconversii sau așteptare. Mulți au nevoie de un loc de muncă apropiat de calificarea lor, de un angajator mic, de o ucenicie, de cineva care să îi învețe concret meseria.

În același timp, Iașul are un mediu de afaceri mare la nivel statistic. O analiză economică publicată în martie 2026 arată că în județ sunt peste 87.000 de companii în funcțiune. Dar numărul mare de firme nu rezolvă automat problema tinerilor din școlile profesionale. Economia poate crește pe hârtie, în timp ce locurile unde un tânăr poate învăța să lucreze cu mâna, să repare, să monteze, să producă sau să ofere servicii tehnice concrete devin tot mai puține. Tocmai de aceea, dispariția meseriilor mici nu este un detaliu marginal, ci un semn de slăbire a unei economii locale care nu mai reușește să transforme suficient de bine calificarea practică în angajare reală.

Pentru Iași, pierderea este dublă. Orașul pierde servicii de proximitate, reparația este înlocuită de consum rapid, iar micile afaceri care țineau cartierele în viață devin tot mai rare. În același timp, pierde și șansa de a păstra în muncă tineri care ar putea avea un rol economic esențial. Când dispar meseriile mici, nu dispare doar o lume veche. Se reduce concret șansa de angajare a unei generații care caută în școala profesională o cale directă spre muncă, stabilitate și independență.

Dan DIMA