Doar 12 ieșeni au voie să tranchilizeze animale pe domeniul public

*  Ministerul Afacerilor Interne scoate la iveală o hartă națională controversată * pentru Iași, cifra de 12 persoane autorizate ridică o întrebare legitimă: cine sunt acești oameni, în ce context folosesc armele cu tranchilizante și cine îi verifică efectiv pe teren? în lipsa unor statistici clare privind permisele, autoritățile lasă loc speculațiilor și suspiciunilor

Un document oficial transmis de Ministerul Afacerilor Interne ridică serioase semne de întrebare privind modul în care statul român controlează utilizarea armelor cu tranchilizante pentru capturarea animalelor de pe domeniul public. Răspunsul confirmă existența a 388 de persoane la nivel național care dețin legal arme cu tranchilizante, încadrate la categoria D pct. 1 din Legea nr. 295/2004.

Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR), județul Iași figurează cu 12 persoane autorizate, un număr semnificativ, comparabil cu județe mult mai mici din zonă, precum Suceava (12), dar depășind zone precum Botoșani (3), Vaslui (5) sau Neamț (15). În București sunt înregistrate 17 astfel de persoane, iar în Cluj, tot 17.

La nivel național, însă, discrepanțele sunt uriașe. Harghita conduce detașat, cu 31 de persoane autorizate, urmată de Mureș (23), Brașov (16), Covasna (15) și Neamț (15). În schimb, județe întregi abia dacă apar pe hartă: Satu Mare are o singură persoană autorizată, iar Călărașiul doar două.

Partea cea mai delicată a răspunsului oficial vine atunci când MAI admite, negru pe alb, că nu poate furniza date despre numărul permiselor sau autorizațiilor aflate în curs de emitere ori analiză. Motivul? Evidențele statistice ale IGPR „nu sunt structurate în funcție de criteriile menționate”.

Cu alte cuvinte, statul român știe câți oameni au deja arme cu tranchilizante, dar nu știe câți sunt pe cale să le primească. O lacună administrativă care ridică întrebări serioase despre transparență, control și riscuri, mai ales în contextul scandalurilor repetate legate de gestionarea câinilor fără stăpân.

Conform MAI, cadrul legal este reglementat de Legea 295/2004: persoanele fizice pot obține drept de procurare și folosire în baza art. 57, iar persoanele juridice (firme, ONG-uri, servicii specializate) funcționează sub incidența art. 67–71.

Însă MAI nu precizează în ce scop concret sunt folosite aceste arme, câte dintre ele sunt implicate în activități de capturare a câinilor comunitari și câte în alte activități (veterinare, cinegetice sau private).

Iașul, din nou într-o zonă gri

Pentru Iași, cifra de 12 persoane autorizate ridică o întrebare legitimă: cine sunt acești oameni, în ce context folosesc armele cu tranchilizante și cine îi verifică efectiv pe teren?

În lipsa unor date publice detaliate și a unor statistici clare privind permisele în curs, autoritățile lasă loc speculațiilor și suspiciunilor. Mai ales într-un județ unde problema câinilor fără stăpân rămâne una sensibilă și explozivă din punct de vedere social.

Documentul MAI oferă cifre, dar evită răspunsurile incomode. Iar harta națională a tranchilizării legale arată mai degrabă ca un puzzle administrativ scăpat de sub control, decât ca un sistem riguros de protecție a siguranței publice. Daniel BACIU