Drumul spre Europa se oprește la WC-ul din curte

Drumul spre Europa se oprește la WC-ul din curte

* în vreme ce în marile centre urbane ale județului Iași infrastructura de apă și canalizare se aliniază standardelor europene, o realitate stridentă persistă în peste jumătate din comunele ieșene * zeci de mii de gospodării continuă să utilizeze fose septice individuale și, mai grav, toalete rudimentare în curte * situația arată o modernizare cu „două viteze”, o discrepanță profundă ce compromite nu doar confortul, ci și sănătatea publică și mediul, la trei ani după ce rețeaua publică de canalizare a județului depășea 1.177 de kilometri

Chiar dacă pare greu de crezut, România ocupă primul loc în UE în ceea ce privește numărul gospodăriilor care încă mai au WC în curte.

Județul Iași, cu cele două municipii, trei orașe și un total de 93 de comune, se confruntă cu o dezvoltare profund inegală. Proiectele regionale de anvergură au adus investiții semnificative, vizând extinderea rețelei cu încă 536 de kilometri de conducte noi și reabilitarea a 13 kilometri, alături de construcția a 4 stații noi de epurare și modernizarea uneia, plus instalarea a 362 de stații de pompare și 230 km de conducte de refulare. Aceste eforturi au avut ca scop aducerea serviciilor de colectare și epurare pentru aproximativ 80.000 de locuitori în premieră.

Cu toate acestea, harta intervențiilor relevă o fragmentare alarmantă care condamnă zeci de comunități la subdezvoltare. Planul ambițios a inclus explicit doar 40 de Unități Administrativ-Teritoriale (UAT-uri). Dintre cele 93 de comune ale județului, numai 35 au fost prioritizate în această rundă masivă de investiții. Această selecție strategică înseamnă că aproximativ 58 de comune din Iași nu sunt incluse în pachetul major de investiții, rămânând, în 2026, în afara valului principal de modernizare. Această realitate conturează un „județ real” fără infrastructură modernă, o situație inacceptabilă pentru un stat membru al Uniunii Europene.

Criza WC-urilor

În aceste comunități uitate, soluțiile precare de igienă sunt la ordinea zilei, iar semnalele de alarmă privind infrastructura deficitară sunt tot mai evidente. Estimările pentru 2026 indică o persistență critică a toaletelor exterioare în zonele neacoperite de proiectul major. Situația este deosebit de acută în comune precum Andrieșeni, Lungani, Dolhești, Dagâța și Șipote, unde lipsa sistemelor centralizate de colectare a apelor uzate forțează populația să apeleze la improvizații.

Un indicator elocvent al acestei realități este situația unităților de învățământ. La începutul anului școlar 2025-2026, nouă școli din județ, localizate în special în comunele Andrieșeni, Lungani și Dolhești, încă operau cu toalete neconforme, situate în exterior. Faptul că localități precum Dagâța și Șipote figurează constant pe lista zonelor cu infrastructură sanitară subdimensionată confirmă eșecul de a oferi un standard minim de civilizație pentru toți locuitorii județului, nu doar pentru cei din zonele periurbane privilegiate.

Fosele spurcă terenurile

În absența unei rețele centralizate în cele 58 de comune excluse, povara gestionării apelor uzate cade integral pe umerii cetățenilor. Fosa septică sau bazinul vidanjabil devin soluțiile predominante, însă dependența de aceste sisteme individuale este presărată cu riscuri majore. Dacă fosele nu sunt etanșe, deversarea necontrolată în sol devine o amenințare directă la adresa pânzei freatice.

Mai mult, cadrul legislativ actual impune sancțiuni drastice pentru lipsa înregistrării acestor sisteme individuale de epurare. Proprietarii din zone precum Dagâța sau Șipote, care nu au beneficiat de investiții, riscă amenzi între 5.000 și 10.000 de lei dacă nu se conformează normelor de mediu, deși statul nu le-a oferit alternativa unei rețele publice.

În 2026, infrastructura de canalizare din județul Iași rămâne o problemă de demnitate umană. Diferența dintre cei 1.177,2 kilometri de rețea publică existenți și realitatea din Andrieșeni, Lungani sau Dolhești ilustrează eșecul uniformizării dezvoltării. Până când cele 58 de comune lăsate în afara proiectului major vor fi integrate într-o strategie coerentă de investiții, zeci de mii de ieșeni vor continua să trăiască între două lumi, gestionând individual riscuri de mediu și sănătate pe care restul județului le-a rezolvat deja. Clara DIMA