Economia de aeroport aduce Iașului sute de milioane de euro

* aerogara din Iași a devenit un motor economic care trece dincolo de pista și terminal * fiecare rută nouă aprinde un lanț de servicii în oraș — transport, rent-a-car, hoteluri, restaurante, livrări rapide și logistică * în spatele traficului aerian se formează o „economie de aeroport” care aduce bani în comunitate, mută cererea între sectoare și susține locuri de muncă nu doar în zona aeroportului, ci și în cartierele în care se consumă mobilitatea

În Iași, aeroportul nu mai e doar infrastructură. E un motor de consum și un comutator de cerere pentru zeci de activități care trăiesc din „intrări și ieșiri”: transportul local, închirierile auto, hotelurile, restaurantele, serviciile de livrare rapidă și o bună parte din economia de evenimente.

În 2025, Aeroportul Internațional Iași a închis anul cu peste 2,24 milioane de pasageri, iar numărul de aterizări și decolări a ajuns la 17.062. În jurul acestei cifre se aliniază o economie care se vede în programul orașului: orele de vârf ale zborurilor, weekendurile încărcate, perioadele când apar valuri de delegații, pelerinaje, congrese sau vizite scurte, „cu treabă”.

Dar fotografia de trafic aerian nu e aceeași cu fotografia turismului „în acte”. În primele șase luni din 2025, județul Iași a înregistrat 161.324 de sosiri în structurile de cazare și 270.290 de înnoptări, iar în iunie singur au fost 30.080 de turiști cazați. Profilul e relevant pentru economia de aeroport: majoritatea vizitatorilor sunt români, sejururile sunt scurte, iar ponderea străinilor rămâne modestă. Cu alte cuvinte, o parte semnificativă din „pasagerii aeroportului” nu intră în statisticile de turism ale hotelurilor: sunt ieșeni care zboară, oameni care vin și pleacă în aceeași zi, vizite la familie, șederi în regim neraportat, tranzit regional. Tocmai aici se vede economia reală: nu doar în nopțile de cazare, ci în serviciile care se consumă imediat, la fiecare sosire și plecare.

Unde ajung banii?

„Sutele de milioane de euro” apar atunci când pui laolaltă cheltuielile aduse de vizitatori și serviciile pe care le activează mobilitatea. INS arată că turiștii nerezidenți cazați în România au cheltuit în medie 3.156,9 lei/persoană. Aplicat la Iași, unde aeroportul a procesat peste 2,24 milioane de pasageri într-un an, o pondere relativ mică de vizitatori care chiar cheltuie în oraș, delegații, congrese, city-breakuri, vizite medicale, familie/prieteni cu cazare, aduce sute de milioane de euro anual în economie, fără să fie nevoie de „povești”, ci doar de un calcul prudent, transparent.

Banii nu rămân într-un singur loc, ci se duc în lanțuri foarte concrete. În transport, fiecare cursă în plus înseamnă preluări de la aeroport și curse urbane care trag după ele combustibil, service, anvelope, asigurări, dispecerate, aplicații, contracte cu firme. În rent-a-car, traficul se traduce în zile de închiriere, flote mai mari și servicii conexe (spălătorii, detailing, parcări). În HoReCa, fluxul aerian devine combustibil pentru hoteluri, apartamente în regim hotelier și restaurante, mai ales când profilul călătoriei e scurt și intens: una-două nopți, cheltuială concentrată, vârfuri clare pe calendar. În curierat și logistică, conectivitatea aeriană împinge economia „timpului”: pachete urgente, documente, piese, livrări rapide, servicii care devin viabile doar când ai frecvență și predictibilitate.

Iar economia de aeroport se vede la fel de bine și când frânează. Când traficul încetinește, primele care simt sunt verigile cu costuri zilnice: transport, flote, HoReCa, servicii. De aceea, pentru Iași, orice discuție despre rute, capacitate, frecvențe și sezon este, în fapt, o discuție despre locuri de muncă și bani care intră în oraș.

În 2026,aeroportul a devenit un flux stabil, de milioane de pasageri pe an, iar turismul „cazat” arată că Iașul încă e, pentru mulți, o destinație de sejur scurt. Între aceste două fotografii se întinde economia de aeroport: un mecanism care transformă conectivitatea în consum, contracte și venituri în oraș, nu doar în terminal.

Dan DIMA