Economia Iașului urcă, populația scade. Bilanțul dur al anului 2025

* finalul anului găsește Iașul în plină divergență între cifrele economice și realitatea demografică * în timp ce bilanțurile financiare oficiale din 2024 indică o economie care continuă să crească, datele arată un județ tot mai depopulat și mai bolnav * contrastul dintre vitalitatea companiilor și fragilitatea populației devine noua axă de interpretare a stării reale a Cetății

La final de 2025, Iașul se află într-o contradicție care devine structurală: cifrele economice sunt în creștere, dar oamenii sunt tot mai puțini și tot mai bolnavi. Este bilanțul paradoxal al unui județ în expansiune financiară, dar în regres biologic – un contrast pe care datele îl fac imposibil de ignorat.

Conform analizelor agregate din bilanțuri, Iașul avea în 2024 24.921 firme active, o cifră de afaceri totală de 52,03 miliarde lei, un profit de 5,26 miliarde și 114.863 de angajați. Camera de Comerț și Industrie Iași confirmă trendul, estimând o creștere de 10–11% în perioada 2023–2024 – ritm care se menține și în primele trimestre din 2025, potrivit datelor comunicate de instituție.

Structura internă a economiei rămâne însă polarizată: doar 3.586 de firme – adică 14,4% – au intrat în Topul Firmelor, dar concentrează 70,25% din cifra de afaceri și 54,46% din forța de muncă. Comerțul rămâne dominant (13,7 miliarde lei), urmat de industrie (8,39 miliarde), servicii (7,36 miliarde), construcții (4,04 miliarde) și IT&C (aproape 2 miliarde). Giganții industriali și IT ai județului – Phinia Delphi Romania, Amazon Development Center, Antibiotice, Conex Distribution, Apavital – continuă să asigure mare parte din stabilitatea economică.

Dacă în economie 2025 continuă pe o linie ascendentă, demografia județului spune o poveste tot mai dramatică. Datele parțiale pentru 2025 sunt deja îngrijorătoare. În martie 2025, județul Iași a înregistrat 504 nașteri și 779 decese, rezultând un spor natural negativ de –275, chiar mai sever decât în aceeași lună din 2024. În martie au murit de două ori mai mulți oameni decât s-au născut, un ritm care, extrapolat, adâncește declinul demografic. La nivelul întregului 2024, Iașul a raportat doar 7.392 nașteri – cel mai mic număr din ultimii 70 de ani. Primele luni din 2025 confirmă menținerea acestui minim istoric.

O altă parte alarmantă a bilanțului pe 2025 o reprezintă sănătatea publică. Raportul DSP Iași pentru 2024 – ale cărui tendințe se regăsesc și în 2025 – arată o populație tot mai împovărată de boli cronice: diabet, hipertensiune, cancer, boli respiratorii cronice și afecțiuni inflamatorii. România are o prevalență a diabetului de 11,6% la adulți, una dintre cele mai ridicate din UE; aplicată la Iași, aceasta înseamnă zeci de mii de pacienți dependenți de tratament. Medicii avertizează că bolile cronice afectează tot mai mult segmentul activ al populației – exact acel segment de care economia are nevoie pentru a crește.

Astfel, bilanțul real al anului 2025 pentru județul Iași se împarte în două direcții opuse. Pe de o parte, cifre economice puternice, companii mari stabile, investiții continue și o creștere estimată la două cifre pentru al doilea an consecutiv. Pe de altă parte, o populație în scădere abruptă, o natalitate la minim, o mortalitate în creștere și un sistem sanitar sub presiunea bolilor cronice.

Iașul intră în 2026 cu un paradox greu de ignorat: economia urcă, populația scade. Iar întrebarea esențială pentru următorul deceniu nu mai este „câte miliarde produce județul?”, ci „cine le va mai produce?”. Fără o strategie integrată economie–sănătate–demografie, Iașul riscă să devină un județ prosper financiar, dar fragil uman – un loc în care companiile cresc, dar oamenii dispar.

Dan DIMA