Femeile de afaceri din Iași cer Guvernului să își asume un parteneriat autentic

În vara lui 2025, mediul privat din România a ales să creadă mesajul transmis de noul Guvern: înăsprirea fiscală este necesară pentru a evita un risc real de intrare în incapacitate de plată, măsurile sunt temporare, iar după perioada de șoc va urma un plan coerent de relansare economică, construit împreună cu cei care produc valoare în economie.

„IMM-urile au înțeles gravitatea momentului. Au înghițit costuri grele și au preferat responsabilitatea civică în locul confruntării. A fost o decizie matură, asumată, fundamentată pe încrederea că statul își va respecta cuvântul și că se va instala un parteneriat real, nu doar unul invocat în discursuri”, este mesajul transmis de către Organizația Femeilor Antreprenor (OFA), o structură fondată la Iași și extinsă în România și Diaspora.

Iașul în cifre: 43% dintre firme au acționariat feminin

În Iași, antreprenoriatul feminin nu mai este un „segment”, ci o parte solidă din economia locală: 6.110 firme au acționariat feminin integral sau mixt, ceea ce înseamnă 43%. Dintre acestea, 3.452 sunt deținute integral de femei – adică 24,3%, „aproape un sfert” din companiile județului.

Aceste cifre sunt argumentul de bază pentru mesajul OFA: când aproape jumătate din mediul antreprenorial are acționariat feminin, iar un sfert dintre firme sunt integral în mâna femeilor, vocea lor nu poate fi tratată ca un detaliu de pe margine.

Mediul privat și-a făcut partea. Statul, încă nu

Antreprenorii spun că și-au respectat partea de înțelegere: au traversat valuri succesive de majorări de taxe și impozite, au făcut ajustări dureroase, au mutat investițiile spre „mai târziu” și au absorbit șocuri repetate de cost – mai ales în energie.

În paralel, structurile asociative credibile au lucrat la soluții aplicate: propuneri fundamentate pe date, analize și evaluări de impact, gândite tocmai pentru a sprijini relansarea fără a împinge presiune suplimentară asupra bugetului public. Setul de măsuri înaintat de Confederația Patronală Concordia, la care FICSIMM a contribuit substanțial, este invocat ca exemplu de expertiză pusă la dispoziția statului cu bună-credință și responsabilitate.

Bugetul pe 2026 întârzie, iar economia intră în defensivă

„Realitatea arată un blocaj care nu mai poate fi cosmetizat. Discuțiile instituționale despre relansare nu au început, nu există un calendar clar, iar proiectul de buget pentru 2026 întârzie. Această lipsă de direcție și predictibilitate adâncește frustrarea și dezamăgirea din antreprenoriat”, transmit reprezentantele mediului de afaceri.

Între timp, presiunea fiscală rămâne ridicată, costurile operaționale cresc, cererea încetinește, iar accesul la finanțare continuă să fie dificil pentru IMM-uri. În acest climat, comportamentul economic devine defensiv: investițiile se amână, riscurile sunt evitate, iar deciziile importante se pun „pe pauză”. Când această pauză devine regulă, economia intră într-o zonă periculoasă de așteptare și blocaj.

Încrederea, cea mai scumpă pierdere

Pentru mediul privat, miza nu este doar contabilă. Cea mai grea consecință este degradarea încrederii. OFA avertizează că, astăzi, încrederea mediului privat în sistemul public a coborât la cel mai jos nivel din ultimii 15 ani – nu din lipsă de patriotism economic și nici din refuzul de a contribui, ci din sentimentul legitim că încrederea acordată în 2025 nu a fost onorată.

Fără dialog real, fără feedback instituțional și fără semnale ferme că angajamentele asumate sunt respectate, parteneriatul stat–mediul privat riscă să rămână o formulă frumoasă, dar fără conținut.

Miza europeană: următorii 10 ani se negociază acum

În același timp, la nivel european se conturează decizii care vor seta direcția economică a României pentru cel puțin un deceniu: viitorul Buget al UE 2028–2034, viitorul Fond European pentru Competitivitate, inițiative precum Industrial Accelerator Act, dar și pachetele Omnibus de simplificare. Pentru IMM-urile românești, aceste negocieri înseamnă acces la finanțare, competitivitate și șanse reale de a urca în lanțurile valorice europene – sau, dimpotrivă, riscul de a rămâne la periferie.

În acest context, antreprenoarele ridică întrebarea-cheie: care este poziția României și cum este ea construită? Cine contribuie la definirea acestei poziții și cum sunt integrate propunerile mediului privat, ale mediului academic și ale societății civile?

România în cifre: peste 170.000 de afaceri au cel puțin o femeie acționar

Datele naționale confirmă că fenomenul nu este local și nici marginal. În baza a 401.404 companii analizate, 43% au cel puțin o femeie acționar – adică peste 170.000 de afaceri. În plus, 1 din 4 companii este deținută integral de femei.

Cu alte cuvinte, antreprenoriatul feminin nu este un „caz special”, ci o structură de bază a economiei. Iar când o astfel de masă critică spune că predictibilitatea lipsește și dialogul întârzie, semnalul devine unul strategic, nu doar de moment.

Relansarea nu se face prin ordonanțe. Se face în echipă

„IMM-urile nu sunt un sector oarecare. Sunt coloana vertebrală a economiei: mari angajatori, generatori de valoare adăugată, furnizori de stabilitate socială. Într-un climat geopolitic volatil, cu presiuni externe majore, România nu-și poate permite să-și slăbească deliberat baza economică internă prin tăcere instituțională, dialog întârziat și decizii amânate”, a transmis boardul OFA.

Concluzia mediului de afaceri rămâne directă: relansarea economică nu se poate face de sus în jos, prin ordonanțe și improvizații. Se poate face doar prin colaborare, cu reguli clare, un calendar predictibil și un cadru instituționalizat în care expertiza privată să fie folosită, nu bifată. Clara DIMA