Fonduri PNRR: ierarhia care răstoarnă logica în Iași

* marea împărțire PNRR: recorduri, surprize și prăpăstii în județ * Iașul urcă în topurile PNRR, dar diferențele din județ sunt amețitoare * proiecte de peste jumătate de miliard de euro în municipiul reședință * surpriză uriașă în județ: un sat minuscul bate un oraș important! * două comune nici n-au intrat în joc

Iașul se află în prima linie națională a finanțărilor prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), conform cifrelor actualizate în urma Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 17 noiembrie 2025, care modifică evaluarea inițială a României din 2021. Cu o valoare totală a proiectelor de 509,09 milioane de euro, județul ocupă locul 5 la nivel național după suma atrasă și locul 6 după numărul total de proiecte – 802.

Cifrele conturează un tablou complex: Iașul performează vizibil în competiția pentru fondurile europene, însă în interiorul județului diferențele între localități sunt considerabile, uneori surprinzătoare.

Topul general al județelor este condus detașat de București, cu 1.508 proiecte, însumând 1,67 miliarde euro. În urma Capitalei se clasează alte centre puternice: Cluj – 1.111 proiecte, 537,80 milioane euro, Timiș – 879 proiecte, 520,8 milioane euro, Constanța – 772 proiecte, 524,86 milioane euro, Iași – 802 proiecte, 509,09 milioane euro, Suceava – 832 proiecte, 365,77 milioane euro, Bihor – 1.053 proiecte, 385,8 milioane euro.

În acest clasament, Iașul se menține în plutonul fruntaș, atât ca volum de proiecte, cât și ca valoare financiară, depășind județe cu infrastructură administrativă comparabilă sau cu populație aproape similară.

În interiorul județului, municipiul Iași domină autoritar clasamentul, cumulând: 290,62 milioane euro, în 349 de proiecte. Este o sumă care depășește de aproape 14 ori nivelul următoarei clasate, comuna Miroslava, și care arată o capacitate administrativă bine consolidată în atragerea și gestionarea fondurilor PNRR.

După municipiul Iași, urmează localități care, în ultimii ani, au devenit poli de dezvoltare periurbană sau micro-regională: Miroslava - 21,73 milioane euro în 26 proiecte, Podu Iloaiei - 18,89 milioane euro în 11 proiecte, Ciurea - 15,43 milioane euro, în 14 proiecte, Pașcani - 13,45 milioane euro în 20 de proiecte, Holboca - 12,34 milioane euro în 12 proiecte, Tomești - 11,10 milioane euro în 16 proiecte, Târgu Frumos - 9,31 milioane euro în 13 proiecte, Valea Lupului - 8,76 milioane euro în 14 proiecte, Belcești - 7,38 milioane euro în 5 proiecte, Aroneanu - 6,45 milioane euro în 5 proiecte, Butea - 5,80 milioane euro în 7 proiecte, Erbiceni - 5,72 milioane euro în 2 proiecte, Șipote - 4 milioane euro în 4 proiecte, Ungheni - 4,86 milioane euro în 5 proiecte.

Aceste rezultate confirmă tendințele ultimilor ani: zona metropolitană Iași și extremitățile sale devin tot mai active, atât economic cât și administrativ, iar accesul la fondurile europene accelerează modernizarea serviciilor publice.

Una dintre cele mai neașteptate situații o reprezintă comuna Cucuteni, cea mai mică unitate administrativ-teritorială din județ, cu 1.103 locuitori la ultimul recensământ,dar care a atras 5,35 milioane euro, în patru proiecte, mai mult decât orașul Hârlău, cu 3,51 milioane euro în 4 proiecte!

De fapt, Hârlăul e depășit și de comuna Rediu - 3,96 milioane euro în 7 proiecte, situându-se pe poiziția 18 în județ!

Astfel, Cucuteni depășește nu doar Hârlăul, ci și alte comunități mai mari, dovedind că performanța administrativă nu depinde exclusiv de mărimea UAT-ului.

Aceste rezultate ridică întrebări legitime privind capacitatea administrativă a unor orașe și comune importante din județ, care, cel puțin la nivelul PNRR, sunt depășite de localități cu resurse umane mai reduse.

La polul opus, comunele cu sume mici atrase sunt Moșna - 0,01 milioane euro (1 proiect), Dumești - 0,03 milioane euro (1 proiect), Al.I.Cuza - 0,05 milioane euro (1 proiect), Hălăucești - 0,06 milioane euro (1 proiect), Mădârjac - 0,12 milioane euro (2 proiecte), Valea Seacă  - 0,16 milioane euro (1 proiect), Andrieșeni - 0,18 milioane euro (1 proiect).

Aceste valori indică fie o limitare a expertizei administrative, fie o lipsă de resurse sau de personal specializat în scrierea și gestionarea proiectelor.

În plus, Răchiteni și Roșcani sunt singurele comune din Iași care nu au înregistrat nici măcar un proiect în PNRR.

Cifrele PNRR arată clar că județul Iași este unul dintre marii beneficiari ai finanțărilor europene la nivel național. Cu toate acestea, decalajele mari dintre municipiu, zona metropolitană și periferia județului conturează o problemă structurală: nu toate comunitățile au resursele necesare pentru a accesa oportunități financiare similare.

Performanța Iașului este incontestabilă, dar la fel de evidente sunt și zonele în care administrațiile locale au rămas în urmă. PNRR devine astfel nu doar un instrument de modernizare, ci și un indicator clar al disparităților administrative și al priorităților locale.

Daniel BACIU