Gara de unde au plecat trenurile Bucovinei către Iași ar putea deveni muzeu

Directorul Muzeului Național al Bucovinei, Emil Ursu, a anunțat că se poartă discuții pentru achiziția Gării Ițcani de la CFR, cu scopul de a o transforma într-un muzeu de artă contemporană. Inițiativa aparține președintelui Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Șoldan.

Muzeul Național al Bucovinei funcționează sub autoritatea Consiliului Județean, care analizează posibilitatea cumpărării gării, având în vedere că statutul actual al clădirii nu permite accesarea de fonduri pentru restaurare și modernizare. În prezent, în gara Ițcani mai opresc unele trenuri, însă lipsesc atât casa de bilete, cât și alte activități comerciale.

„Discuțiile continuă pentru a identifica cea mai bună soluție. Președintele Consiliului Județean a avut mai multe întâlniri la Ministerul Transporturilor, iar concluzia a fost că gara nu poate fi concesionată, ci doar închiriată sau vândută. Cum în cazul unei închirieri nu se pot depune proiecte de finanțare, varianta achiziției a devenit preferabilă”, a explicat Emil Ursu. El a subliniat că își dorește păstrarea unui segment funcțional al gării pentru a-i conserva autenticitatea și a o face mai atractivă. De asemenea, a propus introducerea unei drezine care să transporte vizitatorii între Ițcani și Burdujeni. În prezent, în gara respectivă mai trag cîteva trenuri, însă nu există casă de bilete și nici o altă activitate comercială

Dacă proiectul se va concretiza, Gara Ițcani ar deveni al doilea exemplu de gară transformată în muzeu din Europa, alături de celebrul Muzeu Orsay din Paris. Emil Ursu a vizitat recent acest muzeu, inaugurat în 1986, care funcționează în clădirea fostei Gări d’Orsay, reconfigurată între 1983 și 1986.

Rol esențial în integrarea rețelei feroviare din nordul Moldovei

Gara Ițcani, cunoscută și sub denumirea de Gara Suceava Nord, a fost construită în anul 1871 în satul Ițcani, pe atunci parte a Imperiului Austro-Ungar, astăzi cartier al municipiului Suceava. Clădirea gării a fost realizată în stil neogotic, specific arhitecturii austriece a vremii, și servea drept punct de frontieră între Austro-Ungaria și Regatul României.

În 1869 a fost deschisă calea ferată Suceava–Roman, care facilita conexiunea între Suceava și Iași. Ulterior, în 1870, a fost inaugurată calea ferată Pașcani–Iași, construită de compania austriacă Lemberg-Czernowitz-Jassy Eisenbahn, consolidând legătura feroviară dintre Suceava și Iași. ​Astfel, Gara Ițcani a jucat un rol esențial în integrarea rețelei feroviare din nordul Moldovei, facilitând transportul de călători și mărfuri între Suceava și Iași, contribuind la dezvoltarea economică și socială a regiunii.​

Clara DIMA