Generația care revine în forță: peste 45 de ani, lideri absoluți ai angajărilor

* județul Iași se remarcă printr-o prezență puternică în topul național al angajărilor prin intermediul AJOFM, cu 1.380 de persoane, depășit doar de București și Alba * este un semn al unei dinamici economice regionale în creștere, dar și al unei presiuni constante pe piața locală a muncii

Piața muncii din România a început anul 2026 cu o mișcare aparent spectaculoasă, dar care ascunde tensiuni și dezechilibre profunde. În doar trei luni, 33.966 de persoane au fost încadrate în muncă prin intermediul ANOFM, într-un efort intens de a absorbi presiunea tot mai mare a celor aflați în căutarea unui loc de muncă. La prima vedere, cifrele transmit un mesaj optimist, însă în spatele lor se conturează o realitate mult mai complexă, în care fiecare angajare vine după o competiție dură și, de multe ori, după luni întregi de incertitudine.

De fapt, adevărata dimensiune a fenomenului este dată de numărul uriaș de persoane care au apelat la sprijin pentru a-și găsi un job: peste 106.000. Asta înseamnă că doar o parte dintre cei care caută reușesc să iasă din această zonă de vulnerabilitate, în timp ce restul rămân prinși într-un mecanism al așteptării, recalificării și speranței că următoarea oportunitate va fi cea decisivă.

Un aspect care surprinde puternic este structura pe vârste a celor angajați. Nu tinerii sunt cei care domină piața muncii, ci persoanele trecute de 45 de ani, care reprezintă aproape jumătate din total. Este un semnal clar că angajatorii mizează tot mai mult pe experiență și stabilitate, în timp ce generațiile tinere se confruntă cu dificultăți reale în a-și găsi un loc într-un sistem competitiv și adesea rigid. Chiar dacă aproape 5.000 de tineri sub 25 de ani au reușit să se angajeze, existența a peste 5.900 de tineri NEET integrați în muncă arată cât de fragilă este situația acestei categorii, aflată permanent la limita excluderii sociale.

Distribuția între bărbați și femei rămâne relativ echilibrată, cu un ușor avantaj pentru bărbați, însă diferențele de acces și oportunități continuă să existe, chiar dacă nu mai sunt la fel de vizibile ca în trecut. În același timp, mediul urban își menține supremația, concentrând peste jumătate dintre angajări, dar mediul rural recuperează vizibil, semn că piața muncii începe să se extindă și în zonele unde, până nu demult, oportunitățile erau limitate.

Nivelul de pregătire al celor angajați conturează o imagine clară a economiei actuale: cei mai mulți provin din rândul absolvenților de liceu, urmați de cei cu studii profesionale și gimnaziale, în timp ce ponderea absolvenților de studii superioare rămâne mai redusă. Este dovada unei piețe orientate spre competențe practice și calificări medii, unde cererea pentru muncă aplicată depășește, în multe cazuri, oferta de specialiști cu studii academice.

Un element esențial îl reprezintă integrarea a peste 7.600 de persoane considerate greu sau foarte greu ocupabile. Vorbim despre oameni care, în mod normal, ar avea șanse minime de angajare – fie din cauza vârstei, fie a lipsei de experiență sau a unor dificultăți sociale. Faptul că aceștia au fost integrați indică un efort semnificativ al sistemului, dar și amploarea problemelor sociale care persistă.

În acest peisaj, județul Iași se remarcă printr-o prezență puternică în topul național, cu 1.380 de persoane angajate, fiind depășit doar de București și Alba. Este un semn al unei dinamici economice regionale în creștere, dar și al unei presiuni constante pe piața locală a muncii.

Privită în ansamblu, situația din primul trimestru al anului 2026 arată o piață a muncii aflată în mișcare, dar departe de echilibru.

România angajează, dar, în același timp, rămâne prinsă într-un proces complex, în care siguranța economică nu este încă o certitudine, ci mai degrabă un obiectiv pentru care milioane de oameni continuă să lupte zi de zi. Carmen DEACONU