Generația Erasmus, un orizont deschis spre lume sau un exod al minților strălucite?
Dimensiune font:
* fie că este o experiență de maturizare temporară sau un prim pas spre o viață nouă, Erasmus+ transformă profund generațiile de studenți ieșeni * dacă România își dorește să-și recupereze talentele, trebuie să ofere mai mult decât promisiuni * investițiile în educație, un climat economic favorabil tinerilor și o schimbare de mentalitate ar putea transforma mobilitatea academică într-un schimb echitabil, nu doar într-un export constant de minți strălucite
Iașul, oraș universitar de tradiție, a cărui istorie academică se întretaie cu destinul atâtor generații de studenți, este un teren fertil pentru schimburile educaționale europene. Programul Erasmus+, considerat un veritabil motor al mobilității academice, deschide uși către instituții de renume, experiențe multiculturale și perspective profesionale ademenitoare. Dar, dincolo de oportunitățile evidente, acest fenomen are și o față ascunsă: contribuie el la un exod al tinerilor talentați din Iași?
Când o plecare temporară devine permanentă
Pentru mulți studenți ieșeni, o bursă Erasmus este prima interacțiune cu sistemele educaționale occidentale. Cursurile interactive, resursele academice vaste, metodele pedagogice inovatoare și infrastructura ultramodernă sunt doar câteva dintre aspectele care impresionează.
Pentru mulți, prima călătorie Erasmus este o revelație. „Eram obișnuită cu amfiteatre supraaglomerate și metode de predare rigide. Aici, la Madrid, cursurile sunt interactive, profesorii îți răspund la întrebări fără formalități, iar bibliotecile sunt deschise non-stop!”, povestește Ioana, studentă la New Media, care a decis să își continue masteratul peste hotare.
Diferențele sunt atât de mari încât, odată ce gustă dintr-un sistem educațional bine pus la punct, mulți studenți simt că nu mai pot face un pas înapoi. Nivelul ridicat al burselor, oportunitățile de angajare în companii globale și o societate care își respectă specialiștii sunt argumente puternice în favoarea unei plecări definitive.
„Am plecat cu gândul să descopăr o altă cultură, să-mi îmbogățesc cunoștințele, dar am realizat rapid că există o diferență enormă între ce oferă universitatea mea de acasă și cea de aici”, spune Ana M., studentă la Medicină, care și-a prelungit sejurul Erasmus cu un program de rezidențiat în Franța. Motivele deciziei de a rămâne în străinătate sunt variate. Pe de o parte, accesul la locuri de muncă bine remunerate, burse doctorale avantajoase și stabilitate economică sunt atracții evidente. Pe de altă parte, lipsa infrastructurii de cercetare, birocrația academică excesivă și salariile mici descurajează revenirea.
Dilema reîntroarcerii: vocație sau pragmatism?
Totuși, există și studenți care aleg să se întoarcă. Motivele lor? „Aici e acasă. Familia, prietenii, sentimentul de apartenență contează mult. Da, salariile sunt mai mici, dar dacă ai o idee bună și curaj să inovezi, te poți realiza și în România”, afirmă Mihai, absolvent de Automatică, care a fost plecat la Berlin pentru un stagiu Erasmus. Inițiativele antreprenoriale, proiectele europene de dezvoltare regională și o comunitate academică din ce în ce mai conectată la standardele internaționale contribuie la crearea unui mediu mai prielnic pentru reîntoarcere. Cu toate acestea, realitatea economică și sistemul birocratic în continuare rigid înclină balanța spre migrație.
Erasmus: un pod sau un drum doar dus?
Ceea ce pentru unii este o ocazie de a aduna experiențe, pentru alții devine un punct de cotitură ireversibil. Faptul că un număr semnificativ de tineri rămân peste hotare creează un deficit de specialiști în domenii cheie în Iași, dar și oportunitatea unei reconectări ulterioare prin colaborări internaționale. Soluția ar putea veni din partea universitatilor românești: adaptarea curriculei la cerințele pieței globale, investiții în cercetare și atragerea tinerilor prin salarii competitive și condiții de muncă atractive.
Există inițiative care sprijină această întoarcere: programele de finanțare europeană pentru start-up-uri, inițiativele locale de dezvoltare economică și rețelele de alumni care creează punți între tinerii plecați și cei rămași. Dar sunt acestea suficiente? Sau realitatea birocratică, salariile insuficiente și lipsa infrastructurii îi determină să aleagă calea emigrării?
Maura ANGHEL
Programul Erasmus rămâne, pentru studenții ieșeni, atât un pașaport academic spre lume, cât și o invitație deschisă la explorarea unui viitor ce, de multe ori, începe dincolo de granițele orașului lor natal. Fiecare student își scrie propria poveste: unii își iau zborul spre alte orizonturi, alții revin cu speranța că pot schimba ceva. Întrebarea rămâne deschisă: Iașul va reuși să devină un oraș al oportunităților sau va continua să-și privească talentele plecând fără cale de întoarcere?
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau