Generația vape. Țigările electronice, noua epidemie din școli: unu din patru adolescenți fumează!

* fetele fumează mai mult decât băieții: o inversare periculoasă de trend * România peste media UE la fumat în rândul adolescenților * 27% dintre tineri sunt fumători curenți: semnal de alarmă pentru autorități

Consumul de nicotină în rândul adolescenților a ajuns la cote îngrijorătoare, iar specialiștii trag un semnal de alarmă dur: țigările clasice, electronice și dispozitivele de tutun încălzit fac ravagii printre tineri, în timp ce măsurile de prevenție sunt încă insuficiente. Datele oficiale arată o realitate care nu mai poate fi ignorată.

Ministerul Sănătății a lansat, în lunile noiembrie–decembrie 2025, campania națională „România respiră curat – De unde știi… adevărul despre tutun?”, menită să îi informeze pe adolescenți despre efectele devastatoare ale fumatului. Inițiativa vine pe fondul unor statistici șocante: la nivel global, peste 8,7 milioane de oameni mor anual din cauza tutunului, iar Europa ocupă locul doi în lume la prevalența consumului, atât în rândul adulților, cât și al adolescenților.

România nu stă deloc bine în acest clasament. Aproape unul din patru adolescenți de 15 ani fumează, un procent mult peste media UE. Mai grav este că, spre deosebire de anii anteriori, fumatul și utilizarea țigărilor electronice sunt mai frecvente în rândul fetelor decât al băieților – o inversare de trend care îi îngrijorează pe specialiști. Studiile recente arată că fetele sunt mai predispuse să transforme experimentarea într-un obicei zilnic.

Țigările electronice, promovate adesea ca fiind „mai puțin nocive”, au devenit extrem de populare în rândul tinerilor. În România, aproape 28% dintre fetele de 15 ani și 23% dintre băieți au declarat că au folosit astfel de dispozitive în ultima lună – procente peste media europeană. Experții avertizează că nicotina afectează grav dezvoltarea creierului adolescentin și crește riscul de dependență pe termen lung.

Un alt semnal de alarmă vine din studiul YRBSS 2022/2023, care arată că aproximativ 27 din 100 de adolescenți cu vârste între 14 și 18 ani sunt fumători curenți. Mai grav, specialiștii susțin că fetele care experimentează țigări electronice sau produse cu tutun încălzit sunt mai predispuse decât băieții să transforme acest obicei într-un comportament regulat.

Autoritățile europene și române au adoptat, în ultimii ani, măsuri dure: interzicerea fumatului în spații publice, restricții privind vânzarea către minori, majorarea accizelor și eliminarea aromelor atractive din produse. Totuși, cifrele arată că lupta este departe de a fi câștigată.

Uniunea Europeană a trasat o țintă ambițioasă prin Planul European de Combatere a Cancerului: o „generație fără tutun” până în 2040, cu mai puțin de 5% dintre cetățeni fumători. Specialiștii avertizează însă că, fără măsuri ferme și aplicate consecvent, tutunul ar putea ucide până la un miliard de oameni în acest secol.

Mesajul este clar: nicotina nu este un joc, iar prețul plătit de tineri poate fi unul devastator. România respiră greu, iar adevărul despre tutun trebuie spus răspicat, înainte să fie prea târziu. Nicoleta ZANCU