Hidrocentrala de la Pașcani a primit undă verde: proiect început în 1985, cu finalizare estimată peste trei ani

După aproape patru decenii de la inițierea sa, proiectul de amenajare hidroenergetică de pe râul Siret, la Pașcani, face un pas decisiv spre finalizare. Ministerul Mediului a emis acordul de mediu pentru continuarea lucrărilor, a anunțat ministra de resort, Diana Buzoianu.

Obiectivul a fost inițiat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 403/1985, însă lucrările au fost sistate în anii ’90 și au stagnat în ultimele decenii. Acum, amenajarea hidroenergetică Pașcani intră într-o nouă etapă.

Datele tehnice arată că proiectul este realizat parțial: hidrocentrala în proporție de 80%, barajul și acumularea – 70%, regularizarea albiei în aval – 45%, iar racordul la Sistemul Energetic Național – doar 30%. În varianta optimizată, amenajarea ar urma să producă, anual, 25,3 GWh de energie electrică, printr-o centrală cu o putere instalată de 9,4 MW.

Lacul de acumulare va avea un volum de aproape 69 milioane de metri cubi de apă, ceea ce va permite și alimentarea cu apă industrială în zona Pașcani – Târgu Frumos, asigurarea debitului ecologic și atenuarea undelor de viitură mici și mijlocii.

Conform documentației actualizate în 2024, valoarea restului de lucrări se ridică la 398,3 milioane de lei. Hidroelectrica estimează că finalizarea va dura aproximativ trei ani, dacă finanțarea și avizele curg fără blocaje suplimentare.

Proiectul a fost inclus de Guvern, în decembrie 2022, pe lista celor declarate de interes public major, cu girul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Această încadrare i-a asigurat scutiri de la evaluări suplimentare de impact asupra mediului și de la unele restricții din Codul Silvic, deschizând totodată posibilitatea finanțării prin programul european REPower EU.

Potrivit ministrei Mediului, acordul de mediu a fost emis după ce Administrația Națională Apele Române a transmis o analiză detaliată. Documentul subliniază că lucrările nu au doar rol hidroenergetic, ci mai ales de protecție împotriva inundațiilor și de asigurare a resurselor de apă pentru comunitățile din zonă. „Am cerut o analiză suplimentară de la Apele Române și am introdus trei modificări în studiul de impact. Abia după aceste clarificări am semnat acordul de mediu. Ministerul Mediului nu este un simplu notar, ci are rol de analiză critică. Am vrut să fim siguri că investiția are sens și în contextul scăderii debitelor din ultimii ani”, a declarat Diana Buzoianu.

Decizia nu a venit fără dispute. Reprezentanți ai opoziției și ai unor ONG-uri de mediu au acuzat lipsa de transparență și graba cu care proiectul a fost reactivat, invocând riscuri asupra ecosistemelor și asupra accesului la apă al localnicilor.

Ministra Mediului a răspuns acestor critici într-un registru tăios: „Urletele populiștilor nu mă impresionează. Deciziile trebuie luate pe baza unor analize obiective, nu a propagandei din social media”.

În zona Pașcani – Dolhasca – Lespezi – Vânători, proiectul este privit cu interes, dar și cu prudență. Pentru mulți locuitori, finalizarea barajului înseamnă șansa unor investiții noi, siguranță sporită la inundații și apă mai bine gestionată pentru agricultură.

Pe de altă parte, o parte dintre comunități se tem că modificările hidrologice ar putea afecta fântânile sau terenurile agricole. „E nevoie de garanții clare că nu vom rămâne fără apă sau că nu vom fi obligați să ne mutăm”, spun localnici din Lespezi.

Hidroelectrica are acum liber să relanseze șantierul. Următorii trei ani vor fi decisivi pentru a demonstra dacă investiția, născută într-un alt regim politic și amânată timp de patru decenii, poate aduce beneficii reale pentru energie, mediu și comunitățile din județele Iași și Suceava.

În paralel, Ministerul Mediului trebuie să analizeze alte trei proiecte hidro controversate, aflate în situații similare. Pașcaniul devine astfel un test pentru modul în care România își gestionează trecutul hidroenergetic și îl adaptează la prezentul climatic și economic. Daniel BACIU