Iașul a adus 8 milioane de lei la stat din meditații. Sistemul public clachează, iar părinții plătesc diferența

* aproape 13.000 de profesori din România au declarat venituri din meditații în 2024, totalizând aproape 198 de milioane de lei, potrivit datelor ANAF * Iașul se numără printre județele cu cele mai mari sume raportate, cu aproape 8 milioane de lei încasați oficial * fenomenul arată ruptura tot mai vizibilă dintre școala publică și nevoile reale ale elevilor

România se declară țara în care școala este gratuită. Dar cifrele arată că, în realitate, accesul la educație performantă a devenit o investiție suplimentară, pe care o suportă familiile. Meditațiile nu mai reprezintă o practică marginală, ci o a doua școală – una în afara sistemului, plătită din buzunar și considerată esențială pentru reușită.

În 2024, aproape 13.000 de profesori au declarat venituri obținute din meditații, însumând aproape 198 de milioane de lei. Este o creștere de cel puțin trei ori față de anul 2018, când s-a introdus declarația unică. Creșterea nu vorbește doar despre fiscalizare, ci despre o realitate de fond: elevii nu mai pot conta pe timpul și resursele alocate în școala publică pentru a putea trece examenele cu rezultate bune.

Bucureștiul rămâne epicentrul fenomenului, cu peste 51 de milioane de lei declarate în 2024, urmat de Cluj, cu aproape 20 de milioane, și Brașov, cu aproximativ 9,7 milioane. Însă cazul Iașului este deosebit de grăitor. Aproape 8 milioane de lei au fost raportați la stat de 538 de profesori din județ. Cifra este impunătoare, dar nu într-un sens confortabil. Iașul este un oraș universitar în care presiunea performanței este ridicată, iar competiția pentru admiterea în licee și facultăți este intensă. Timpul de la clasă, încărcarea programei și ritmul examenelor nu mai sunt suficiente. Elevii se pregătesc suplimentar, părinții plătesc suplimentar, profesorii lucrează suplimentar.

Aceasta nu este o critică la adresa profesorilor, nici o simplă analiză economică. Este radiografia unei fracturi de sistem. Salariile cadrelor didactice nu reflectă responsabilitatea pe care o poartă, iar familiile nu mai au încredere că școala publică poate asigura condițiile necesare performanței. În consecință, educația s-a dublat: una la stat, obligatorie, și alta în privat, esențială. Pentru Iași, faptul că aproape 8 milioane de lei au fost încasați legal din meditații nu este un indicator al prosperității, ci al presiunii. Elevii cei mai ambițioși sunt împinși spre pregătire suplimentară. Părinții care vor să-și sprijine copiii fac sacrificii financiare constante. Profesorii care vor să trăiască decent ajung să funcționeze între două sisteme paralele.

Dan DIMA