Iașul, abia pe locul 19 în țară la investiții străine

Unul dintre cele mai mari centre universitare ale României nu reușește să intre nici măcar în primele 15 teritorii ale țării după capitalul străin acumulat.

Județul Iași ocupă abia locul 19 în clasamentul național al investițiilor străine directe, dacă este inclus și municipiul București. Potrivit unui raport al Băncii Naționale a României, companiile cu investiție străină din Iași acumulaseră numai 795 de milioane de euro la sfârșitul anului 2024. Județul rămâne sub pragul de un miliard de euro și este depășit inclusiv de Bacău, Maramureș și Satu Mare.

Iașul pierde cursa banilor

Poziția este modestă pentru județul considerat principalul pol universitar și economic al Moldovei. Bacăul avea un sold al investițiilor străine directe de 979 de milioane de euro, Maramureșul ajunsese la 946 de milioane de euro, iar Satu Mare la 906 milioane de euro. Iașul rămâne astfel la peste 200 de milioane de euro distanță de pragul de un miliard de euro. În fața sa se află 18 teritorii, dintre care Bucureștiul și 17 județe. Diferențele față de principalii poli economici sunt uriașe. Timișul avea investiții străine directe de 5,737 miliarde de euro, Clujul ajunsese la 3,195 miliarde de euro, iar Brașovul la 2,958 miliarde de euro. Capitalul străin din Cluj era de aproximativ patru ori mai mare decât cel acumulat în Iași. În Timiș, valoarea era de peste șapte ori mai ridicată.

Investițiile au crescut, dar decalajul rămâne enorm

Iașul a înregistrat totuși o creștere în ultimul an analizat. Soldul investițiilor străine directe a urcat de la 722 de milioane de euro în 2023 la 795 de milioane de euro în 2024. Avansul a fost de 73 de milioane de euro, echivalentul unei creșteri de aproximativ 10%.

Privită pe termen lung, evoluția este însă lentă. În 2014, județul avea un sold de 516 milioane de euro. Într-un deceniu, creșterea a fost de aproximativ 54%, mult sub avansul național de 106,6%.

Cu alte cuvinte, capitalul străin din România s-a dublat în acest interval, în timp ce Iașul a crescut într-un ritm aproape de două ori mai lent. Mai mult, Bacăul avea în 2014 investiții străine de numai 165 de milioane de euro, de peste trei ori mai puține decât Iașul. Zece ani mai târziu, Bacăul a ajuns la 979 de milioane de euro și a depășit Iașul cu 184 de milioane de euro.

Regiunea Nord-Est atrage numai 2,3% din capitalul străin

Rezultatul slab al Iașului reflectă dezechilibrul care afectează întreaga regiune. Nord-Estul acumulase investiții străine directe de 2,85 miliarde de euro la sfârșitul anului 2024, reprezentând numai 2,3% din totalul național.

În același timp, București-Ilfov concentra 65,4% din soldul investițiilor străine directe din România. Regiunea Capitalei avea peste 81,7 miliarde de euro, de aproape 29 de ori mai mult decât întreaga Regiune Nord-Est.

Datele arată amploarea rupturii economice dintre Capitală, vestul și centrul țării, pe de o parte, și Moldova, pe de altă parte.

De ce nu reușește Iașul să atragă investiții mai mari

Economia Iașului s-a dezvoltat în special prin IT, servicii, sănătate, educație, comerț și construcții. Aceste domenii au creat locuri de muncă și au susținut creșterea orașului, dar nu au adus același volum de capital precum marile investiții industriale atrase de județele din vestul și centrul României. Conectarea rutieră deficitară cu vestul țării, lipsa unor suprafețe industriale extinse, oferta redusă de terenuri echipate cu utilități și promovarea insuficientă în fața marilor investitori au limitat competitivitatea județului.

Autostrăzile pot schimba harta investițiilor

Conectarea Moldovei prin autostrăzile A7 și A8 poate reduce o parte dintre dezavantajele acumulate. Accesul mai rapid către vestul țării și către marile coridoare europene ar putea face Iașul mai atractiv pentru producție, logistică și investiții industriale. Autostrăzile nu vor fi însă suficiente. Județul are nevoie de parcuri industriale funcționale, terenuri cu toate utilitățile, proceduri administrative mai rapide și o strategie comună a autorităților, universităților și mediului de afaceri.

Dan DIMA