Iașul antreprenorilor forțați: când firma devine singura soluție de supraviețuire

* noul an pare să fi început în forță, la Iași, cu o creștere a noilor înmatriculări de firme de peste 14% * din păcate, motorul creșterii nu îl reprezintă companiile solide, ci explozia PFA-urilor, al căror număr s-a dublat într-un singur an * practic, tot mai mulți ieșeni aleg sau sunt împinși către antreprenoriatul individual - o formă fragilă de activitate economică, deseori sinonimă cu munca independentă precară

România economică a început anul 2026 cu accelerația apăsată până la podea. Cifrele oficiale arată spectaculos: peste 11.000 de noi înmatriculări într-o singură lună, o creștere de aproape 28% față de începutul anului trecut. La prima vedere, pare imaginea unei economii care renaște, a unei țări în care spiritul antreprenorial explodează. Dar, dincolo de statistici, realitatea spune o poveste mult mai tensionată — una despre adaptare forțată, nesiguranță și supraviețuire economică.

Capitala domină autoritar clasamentul, cu un salt amețitor al noilor firme, însă adevărata poveste se scrie în provincie, acolo unde fiecare firmă nouă nu este doar o investiție, ci adesea ultima soluție înaintea colapsului personal. În Moldova, fenomenul capătă accente dramatice.

La Iași, cifrele par optimiste: 482 de noi entități economice, o creștere de peste 14%. Dar sub această aparență de dinamism se ascunde un paradox care ar trebui să dea fiori autorităților locale. Motorul creșterii nu îl reprezintă companiile solide, ci explozia PFA-urilor, al căror număr s-a dublat într-un singur an. Practic, tot mai mulți ieșeni aleg sau sunt împinși către antreprenoriatul individual — o formă fragilă de activitate economică, deseori sinonimă cu munca independentă precară.

În același timp, societățile cu răspundere limitată, considerate coloana vertebrală a mediului de afaceri stabil, au intrat pe recul. Mai puține SRL-uri noi înseamnă mai puține investiții consistente, mai puține planuri pe termen lung și, implicit, mai puțină încredere în viitorul economic imediat.

Fenomenul nu este izolat. La Galați, creșterea spectaculoasă de peste 119% nu vine dintr-un boom industrial, ci dintr-o realitate crudă: dispariția marilor angajatori împinge oamenii spre soluții individuale. După închiderea unor piloni economici locali, mii de oameni caută alternative, iar firmele mici devin colaci de salvare într-o mare agitată.

Contrastul devine și mai dureros dacă privim spre Vaslui, unde numărul noilor antreprenori s-a prăbușit cu aproape un sfert. Acolo nu mai vorbim despre adaptare, ci despre resemnare economică. Când nici măcar inițiativa individuală nu mai apare, semnalul este unul alarmant: lipsa speranței.

La nivel național, domeniile dominante — transporturile, comerțul și activitățile profesionale — confirmă o economie orientată spre servicii rapide și supraviețuire financiară, nu spre industrie sau producție masivă. România deschide firme, dar nu neapărat construiește stabilitate.

Iașul, considerat ani la rând motorul Moldovei, pare prins între două realități. Pe de o parte, energia unui oraș universitar, plin de tineri dispuși să riște. Pe de altă parte, presiunea costurilor, piața muncii volatilă și lipsa investițiilor majore îi împing pe oameni să devină antreprenori nu din ambiție, ci din necesitate.

Astfel, creșterea spectaculoasă a înmatriculărilor nu este doar o veste economică. Este un simptom. Un barometru al unei societăți care se reinventează sub presiune.

Fiecare PFA nou deschis spune o poveste: un job pierdut, un salariu insuficient, o nesiguranță care obligă la reinventare.

Nimeni nu crede, însă, că asistăm la nașterea unei generații de antreprenori, ci mai curând la transformarea angajaților în freelanceri de nevoie, într-o economie care nu mai poate oferi stabilitate.

Din păcate pentru Iași, tendința va decide nu doar statistica anului 2026, ci direcția întregului deceniu economic care abia începe.

Daniel BACIU