Iașul are cele mai multe locuințe neocupate din România: peste 50.000. Ce spun cifrele recensământului? Care ar fi cauza?

Județul Iași ocupă primul loc la nivel național în privința numărului de locuințe convenționale neocupate, potrivit datelor definitive ale Recensământului populației și locuințelor din 2021. Aproape o treime din locuințele existente nu sunt folosite, iar fenomenul se vede clar atât în municipiu, cât și în multe comune. Cifrele vorbesc despre dezvoltare, migrație, investiții imobiliare, dar și despre zone care pierd populație și rămân cu casele goale.

 „Estimez, pe baza experienței din Recensământul Populației și Locuințelor, că aproximativ 40% dintre apartamentele din Iași sunt goale, mai ales în zonele centrale”, a scris după recensământ, pe pagina sa de Facebook, universitarul Vicențiu Gabor.

Profesor asociat la Universitatea Alexandru Ioan Cuza, fost expert statistician și fost recenzor-șef în cadrul Recensământului Populației și Locuințelor, Gabor s-a apropiat atunci de procentul pe care acum îl relevă statisticile. Potrivit rezultatelor publicate de Institutul Național de Statistică, în municipiul Iași 35% din totalul locuințelor sunt nefolosite.

406.270 de locuințe la Iași, din care 279.178 ocupate 

 Datele Institutului Național de Statistică arată că județul Iași avea, la 1 decembrie 2021, un total de 406.270 de locuințe. Dintre acestea, doar 279.178 erau ocupate, în timp ce 127.092 erau neocupate, ceea ce înseamnă un procent de 31% din fondul locativ. Cu acest număr, Iașul se află pe primul loc între județele României în ceea ce privește locuințele nefolosite. 

Iașul și comunele din jur: un județ cu multe locuințe, dar și cu multe uși închise

Municipiul Iași concentrează o parte importantă a acestui fenomen. Din cele 152.971 de locuințe existente, 53.438 erau neocupate, adică 35%. Chiar și într-un oraș care atrage studenți, investiții și dezvoltări imobiliare, multe apartamente rămân goale, fie pentru că sunt noi și încă nu au fost ocupate, fie pentru că sunt păstrate ca investiții sau se află în clădiri mai vechi, greu de valorificat.

„În perioada respectivă am fost recenzor-șef (RPL), la momentul respectiv s-a constatat că multe dintre locuințele care urmau să fie recenzate nu erau locuite, ceea ce a generat și câteva îngrijorări. De exemplu, la Hala Centrală, o colegă a găsit un bloc aproape gol, cu doar două persoane locuind acolo (zona era ultracentrală)”, a detaliat Vicențiu Gabor.

Unele dintre aceste apartamente aparțin persoanelor plecate la muncă în străinătate pe o perioadă nedeterminată și care își țin locuințele în conservare. Altele sunt alte persoanelor plecate care nici măcar nu s-au mai ocupat de locuințe, au explicat pentru Ziarul de Iași mai mulți recenzori.

„Dacă mergeți pe Bulevardul Ștefan cel Mare veți vedea că sunt balcoane în care a crescut vegetație. Sunt ale unor locatari plecați în SUA. Cele două persoane care locuiau în blocul de la Hala Centrală erau două bătrânele. Iar dacă cineva vrea să facă un test, ar putea să privească seara la luminile aprinse în apartamente. În zona centrală sunt blocuri cu luminile stinse în multe dintre aceste apartamente”, a mai spus Vicențiu Gabor (Citește AICI cum explică specialistul acest fenomen).

Observațiile lui Gabor relevă, de asemenea, o tendință de sub-ocupare mai pronunțată în zonele centrale, în special în clădirile mai vechi, în timp ce cartierele muncitorești, precum Dacia, Alexandru sau Mircea, par a fi mai dens populate. Totuși, chiar și în aceste cartiere, fenomenul locuințelor neocupate este prezent, dar la o scară mai redusă.

În Pașcani, din 16.231 de locuințe, 5.092 erau neocupate, ceea ce înseamnă 31,4%. Miroslava, una dintre cele mai dinamice comune din județ, avea 15.738 de locuințe, dintre care 4.687, adică 30%, nu erau ocupate la momentul recensământului.

În unele localități, aproape jumătate din locuințe sunt nefolosie

În alte localități, procentele sunt și mai ridicate. La Belcești, 3.315 din cele 7.163 de locuințe erau neocupate, adică 46%. Același procent se regăsește și în orașul Victoria, unde 1.248 din cele 2.707 locuințe erau goale. În comuna Costești, situația este și mai accentuată: 539 din cele 1.105 locuințe, adică 48,8%, nu erau folosite.

Există însă și localități unde locuințele sunt ocupate aproape în totalitate. În Deleni, doar 48 de locuințe din 2.981 erau neocupate, ceea ce înseamnă 2%. În Prisăcani, procentul era de 3%, cu 29 de locuințe neocupate din 1.123, iar în Mironeasa, 68 de locuințe din 1.487 erau nefolosite, adică 5%.

Comunele din jurul municipiului Iași au, în general, procente mai mici decât media județeană. În Valea Lupului, din 6.897 de locuințe, 1.275 erau neocupate, adică 18%. În Rediu, 1.125 din cele 4.467 de locuințe nu erau folosite (25%), iar în Ciurea, 1.550 dintr-un total de 7.986 de locuințe erau neocupate, adică 19%.

Regiunea Nord-Est: una dintre cele mai afectate zone

Situația județului Iași nu este singulară în regiunea Nord-Est. La nivel regional, numărul locuințelor convenționale neocupate este ridicat. Suceava avea 76.122 de locuințe neocupate, Bacău 60.692, Neamț 56.502, Botoșani 49.089, iar Vaslui 41.864. Împreună cu Iașul, cele șase județe însumează peste 411.000 de locuințe neocupate, ceea ce reprezintă aproximativ 16% din totalul național.

Imaginea de ansamblu la nivel național

La nivel național, recensământul din 2021 a numărat 2.518.452 de locuințe convenționale neocupate. Municipiul București avea 218.279 de astfel de locuințe, iar după el urmează județul Iași. În clasament mai apar județe cu economie puternică sau cu mari centre urbane, precum Argeș, cu 98.675 de locuințe neocupate, Prahova cu 89.196, Bihor cu 87.451, Timiș cu 84.997, Cluj cu 84.744 și Ilfov cu 79.905.

În medie, o locuință neocupată din România are 3,2 camere, potrivit datelor de la Recensământul populației și locuințelor din 2021. Ilfovul se detașează clar, cu o medie de 4,7 camere, urmat de Teleorman cu 3,9, Timiș cu 3,7 și Maramureș cu 3,6. La celălalt capăt al clasamentului se află Brăila, cu 2,7 camere, municipiul București cu 2,8 și județul Cluj cu 2,9 camere pe locuință neocupată.

Impact economic al locuințelor neocupate

La capătul acestei radiografii naționale, atenția se mută firesc înapoi spre Iași, acolo unde cifrele conturează un paradox greu de ignorat. Județul continuă să crească, să construiască și să atragă oameni, dar, în același timp, adună cea mai mare rezervă de locuințe neocupate din România.

Contrastul este vizibil de la o localitate la alta: orașe și comune aflate în plină dezvoltare, cu cartiere noi și șantiere active, coexistă cu zone unde populația scade, iar casele rămân închise și se degradează.

Privit dintr-o perspectivă economică, acest paradox capătă o dimensiune suplimentară. Dacă pornim de la o chirie ipotetică de 1.000 de lei pe lună, rezultă că, prin nefolosirea acestor locuințe, județul Iași pierde anual aproximativ 305 milioane de euro – venituri potențiale care nu ajung nici la proprietari, nici în economia locală. Dacă însă aceste locuințe ar fi oferite spre închiriere, ele ar putea genera un flux constant de venituri, sprijinind atât familiile care le-ar închiria, cât și dezvoltarea economică a întregii zone.