Iașul, campion național la asfaltări! Aproape un miliard de lei pompați în drumuri, apă și canalizare

Iașul bifează un record greu de ignorat în plin an tensionat din punct de vedere bugetar: județul a ajuns pe primul loc în România la sumele decontate prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, cu aproape un miliard de lei virați deja către primării și Consiliul Județean pentru asfaltări, rețele de apă-canal și infrastructură locală.

Într-un context în care Guvernul a frânat plățile, iar primarii din toată țara au bătut la uși pentru bani, Iașul a tras lozul câștigător.

Conform ultimei raportări oficiale, valabilă la 30 iunie 2025, Iașul este lider național absolut, cu 890 de milioane de lei decontați pentru drumuri, poduri și rețele de apă-canal.

Topul arată astfel: Iași – 890 milioane lei, Argeș – 820 milioane lei, Teleorman – 796 milioane lei, Vâlcea – 747 milioane lei, Botoșani – 728 milioane lei, Dolj – 649 milioane lei.

La capitolul rețele de gaze, fruntaș este județul Olt, cu 226 milioane de lei, urmat de Buzău (204 milioane) și Vrancea (140 milioane).

Pentru Iași, cifrele înseamnă șantiere, asfalt, conducte și facturi plătite, dar și o realitate incomodă: banii vin greu și cu emoții. În timp ce unele județe așteaptă încă plăți promise, Iașul a reușit să se poziționeze în fruntea clasamentului.

Rămâne însă de văzut cât va mai rezista acest ritm, după ce miza electorală a dispărut. Iașul a ieșit pe primul loc, dar cursa pentru bani abia începe.

Ritmul plăților s-a prăbușit

La nivel național, în 2025, Guvernul a virat către autoritățile locale 11,76 miliarde de lei prin „Anghel Saligny”. Însă, de când Ilie Bolojan a preluat frâiele Executivului, ritmul plăților s-a prăbușit: doar patru tranșe, însumând 6,25 miliarde de lei.

Mai grav, între iunie și octombrie, au fost aprobate plăți de doar 619 milioane de lei, o sumă considerată „firimituri” de către edili. Abia în octombrie a venit o tranșă consistentă – 2,53 miliarde de lei, urmată de 2,23 miliarde pe 12 decembrie și încă 862 de milioane de lei virați vinerea trecută.

Bani de la Guvern, dar cu frâna trasă. Alegerile au trecut, robinetul s-a strâns

Contrastul este uriaș față de perioada electorală. În prima jumătate a anului, pe fondul alegerilor prezidențiale, autoritățile locale au primit 6,37 miliarde de lei. Iar în 2024, anul „super-electoral”, Guvernul Ciolacu a pompat 12,84 miliarde de lei prin „Anghel Saligny”.

Pentru comparație, în 2023 – un an fără mize electorale – suma totală a fost de doar 2,42 miliarde de lei. Diferența spune totul.

În ultimele luni, primarii au pus presiune maximă pe Ministerul Dezvoltării, reclamând restanțe de luni întregi, inclusiv pe PNRR. Pe 18 decembrie, ministerul a trimis o circulară către toate structurile asociative ale autorităților locale, cu un mesaj clar: banii trebuie plătiți rapid către firme.

Avertismentul a fost fără menajamente: „Neutilizarea fondurilor atrage returnarea acestora la bugetul de stat.”

Mai mult, prefecturile au fost mobilizate să transmită mesajul în teritoriu, pentru a evita un dezastru administrativ de final de an.

Iașul, campion național la asfaltări! Aproape un miliard de lei pompați în drumuri, apă și canalizare

Iașul bifează un record greu de ignorat în plin an tensionat din punct de vedere bugetar: județul a ajuns pe primul loc în România la sumele decontate prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, cu aproape un miliard de lei virați deja către primării și Consiliul Județean pentru asfaltări, rețele de apă-canal și infrastructură locală.

Într-un context în care Guvernul a frânat plățile, iar primarii din toată țara au bătut la uși pentru bani, Iașul a tras lozul câștigător.

Conform ultimei raportări oficiale, valabilă la 30 iunie 2025, Iașul este lider național absolut, cu 890 de milioane de lei decontați pentru drumuri, poduri și rețele de apă-canal.

Topul arată astfel: Iași – 890 milioane lei, Argeș – 820 milioane lei, Teleorman – 796 milioane lei, Vâlcea – 747 milioane lei, Botoșani – 728 milioane lei, Dolj – 649 milioane lei.

La capitolul rețele de gaze, fruntaș este județul Olt, cu 226 milioane de lei, urmat de Buzău (204 milioane) și Vrancea (140 milioane).

Pentru Iași, cifrele înseamnă șantiere, asfalt, conducte și facturi plătite, dar și o realitate incomodă: banii vin greu și cu emoții. În timp ce unele județe așteaptă încă plăți promise, Iașul a reușit să se poziționeze în fruntea clasamentului.

Rămâne însă de văzut cât va mai rezista acest ritm, după ce miza electorală a dispărut. Iașul a ieșit pe primul loc, dar cursa pentru bani abia începe.

Ritmul plăților s-a prăbușit

La nivel național, în 2025, Guvernul a virat către autoritățile locale 11,76 miliarde de lei prin „Anghel Saligny”. Însă, de când Ilie Bolojan a preluat frâiele Executivului, ritmul plăților s-a prăbușit: doar patru tranșe, însumând 6,25 miliarde de lei.

Mai grav, între iunie și octombrie, au fost aprobate plăți de doar 619 milioane de lei, o sumă considerată „firimituri” de către edili. Abia în octombrie a venit o tranșă consistentă – 2,53 miliarde de lei, urmată de 2,23 miliarde pe 12 decembrie și încă 862 de milioane de lei virați vinerea trecută.

Bani de la Guvern, dar cu frâna trasă. Alegerile au trecut, robinetul s-a strâns

Contrastul este uriaș față de perioada electorală. În prima jumătate a anului, pe fondul alegerilor prezidențiale, autoritățile locale au primit 6,37 miliarde de lei. Iar în 2024, anul „super-electoral”, Guvernul Ciolacu a pompat 12,84 miliarde de lei prin „Anghel Saligny”.

Pentru comparație, în 2023 – un an fără mize electorale – suma totală a fost de doar 2,42 miliarde de lei. Diferența spune totul.

În ultimele luni, primarii au pus presiune maximă pe Ministerul Dezvoltării, reclamând restanțe de luni întregi, inclusiv pe PNRR. Pe 18 decembrie, ministerul a trimis o circulară către toate structurile asociative ale autorităților locale, cu un mesaj clar: banii trebuie plătiți rapid către firme.

Avertismentul a fost fără menajamente: „Neutilizarea fondurilor atrage returnarea acestora la bugetul de stat.”

Mai mult, prefecturile au fost mobilizate să transmită mesajul în teritoriu, pentru a evita un dezastru administrativ de final de an.

Daniel BACIU