Iașul credinței. Peste 70.000 de oameni s-au închinat Sfintei Parascheva și au învățat să spere din nou

* în zorii celei de-a treia zi de pelerinaj, în rând așteaptau peste 21.000 de oameni ca să ajungă la raclă * Iașul respiră credință, durere și vindecare, este locul unde cerul pare mai aproape de oameni * au fost înregistrate 77 de intervenții medicale, dintre care cinci persoane au fost transportate la spital

Pe străzile Iașului, toamna miroase altfel. Aerul vibrează în rugăciune, iar frigul dimineților nu mai doare. Dinspre Mitropolie se aude un murmur continuu — mii de oameni se roagă în tăcere. E un sunet care nu se învață, ci se simte: e răsuflarea credinței.

La Iași, pelerinajul Sfintei Cuvioase Parascheva a atins din nou inima Moldovei. Până acum, aproximativ 70.000 de credincioși au trecut pe la raclă.
Șirul de oameni nu se mai sfârșește: peste 21.000 de suflete se află, la această oră, în rând. Vin din toate colțurile țării — cu trenuri, autocare, cu mașini — purtând în spate nevoile, dorințele și tăcerile lor.

Unii vin pentru sănătate, alții pentru iertare. Mulți nu știu exact ce caută, dar toți pleacă altfel.

„Am venit pentru fiul meu, bolnav de ani de zile. Nu cer minuni, ci puterea de a nu mă prăbuși”, spune o femeie din Panciu, cu ochii umezi și mâinile strânse pe o icoană mică.

În mulțimea tăcută, bătrâni sprijiniți în bastoane, copii somnoroși, mame cu șaluri groase. Voluntarii merg printre ei cu ceai cald, pături și cuvinte blânde.
Rândul se tot întinde, iar noaptea, lumânările ard ca niște stele de pământ.

Printre rugăciuni și lacrimi, viața își continuă ritmul firesc. În aceste zile, au fost înregistrate 77 de intervenții medicale, dintre care cinci persoane au fost transportate la spital, cel mai adesea pentru stări de epuizare și hipotermie. Dar chiar și în fața slăbiciunii, oamenii rămân. „Sfânta mă ține în picioare”, spune o bătrână din Roman, cu glasul cald și curat.

De jur împrejurul Mitropoliei, Iașul s-a transformat într-o cetate a credinței.
Voluntari, jandarmi, preoți și medici lucrează împreună, cu o precizie tăcută, ca într-o procesiune a omeniei. Peste 1.300 de oameni asigură zilnic sprijinul celor veniți să se închine.

La Iași, în fața Sfintei Parascheva, credința nu e o promisiune — e o vindecare tăcută. Aici, oamenii obosiți de lume își recapătă sufletul. Aici, durerea capătă sens.
Și în fiecare an, dincolo de frig, de rânduri și de lacrimi, Iașiul devine din nou inima care bate între cer și pământ.

Maura ANGHEL