Iașul e plin de stomatologi, dar dinții se repară tot pe bani grei
În Iași, nu duci lipsă de cabinete și nici de medici. Pe cifre, județul apare cu 1.816 stomatologi activi, iar dacă raportezi la o populație de peste 1 milion, iese aproximativ 1,8 stomatologi la 1.000 de locuitori. Tradus simplu, există suficienți medici cât să nu poți spune că problema e lipsa de ofertă. Pentru publicul larg, problema este costul final și faptul că stomatologia se plătește, în majoritatea cazurilor, direct din buzunar.
Durerea de dinți mușcă din portofel
„Refacerea minimă” sună ca o rutină, dar în realitate e un pachet de bază fără de care nu se poate. Medicul are nevoie de o imagine clară, de aceea apare radiografia panoramică. Urmează curățarea profesională, pentru că depunerile și inflamația schimbă tot. Apoi vin obturațiile, adică plombele, fiindcă rar scapi cu una singură. În Iași, o radiografie panoramică apare în multe locuri la aproximativ 100–110 lei, o igienizare completă este frecvent în zona 445–600 lei, iar plombele din compozit sunt afișate în numeroase liste între aproximativ 290 și 750 lei, în funcție de cât de mare e caria și de clinică. Când pui aceste lucruri cap la cap într-un scenariu obișnuit, consult, radiografie, igienizare și două plombe, ajungi rapid în intervalul 1.300–2.500 lei, fără să fi intrat încă în stomatologia „grea”.
Când plomba nu mai ajunge, începe „șocul bugetar”
Saltul mare apare atunci când plomba nu mai e suficientă și intri pe tratament de canal, mai ales la microscop, urmat de coroană. În Iași, unele clinici afișează pentru endodonție la microscop tarife care urcă spre 695–1.500 lei, iar pentru o coroană din zirconiu sau ceramică pe zirconiu apar prețuri în jur de 1.295–1.695 lei. Doar combinația aceasta, canal plus coroană, te împinge firesc către 2.000–3.500 lei pentru un singur dinte, iar de aici până la „peste 3.000 lei” nu mai e decât un pas, în funcție de cât de complicat e cazul și ce etape intermediare sunt necesare.
De ce ajung atât de mulți români la dentist „când e târziu”
Contextul național explică de ce se ajunge atât de des la lucrări scumpe. Barometrul Stomatologiei 2025 arată că peste jumătate dintre români declară carii, iar doar puțin peste jumătate au ajuns efectiv la stomatolog într-un an. Barometrul menționează și că 56% dintre români au mers la dentist cel puțin o dată în ultimul an. Când vizitele nu sunt constante, prevenția dispare, iar costul se mută inevitabil la reparații mari, scumpe și făcute la urgență.
Concluzie
Asta e, de fapt, povestea Iașului: un oraș cu multe opțiuni, dar cu o stomatologie care rămâne, pentru mulți, un buget separat. Lecția repetată în fiecare cabinet e aceeași: dacă amâni o carie mică, riști să plătești un dinte „întreg” mai târziu.
Clara DIMA