Iașul începe să șomeze: aproape 10.000 de persoane fără job în capitala Moldovei

* Moldova concentrează un sfert din șomerii țării, iar Iașul a urcat pe locul 6 la nivel național * într-un clasament nedorit al județelor cu cei mai mulți șomeri, patru dintre județele Moldovei se află în primele șase locuri: Suceava – 12.818 persoane fără loc de muncă, Galați – 10.341, Vaslui – 9.714 și Iași – 9.452 * este un semnal clar că politicile de ocupare nu dau rezultatele scontate, iar tinerii din Iași descoperă cât de greu e să găsești un loc de muncă acasă

Regiunea istorică se confruntă cu o criză tot mai vizibilă a locurilor de muncă. Deși rămâne polul universitar și economic al Moldovei, Iașul începe să simtă reculul investițiilor și al economiei reale.

Regiunea Moldovei traversează o perioadă dificilă din punct de vedere al ocupării forței de muncă. Potrivit celor mai recente date furnizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), numărul total al șomerilor din cele opt județe ale Moldovei – Iași, Suceava, Botoșani, Neamț, Bacău, Vaslui, Vrancea și Galați – a ajuns la 60.269 de persoane, ceea ce reprezintă aproximativ un sfert din totalul șomerilor din România, estimat la 253.731.

Deși autoritățile locale se laudă cu investiții și cu o economie regională „în dezvoltare”, cifrele arată o realitate mult mai complicată.

Într-un clasament nedorit al județelor cu cei mai mulți șomeri, patru dintre județele Moldovei se află în primele șase locuri: Suceava – 12.818 persoane fără loc de muncă, Galați – 10.341, Vaslui – 9.714 și Iași – 9.452.

Pentru județul Iași, care este privit ca motorul economic și universitar al Moldovei, aceste cifre reprezintă un semnal de alarmă. Rata șomajului a ajuns, în septembrie, la 3,42%, în creștere față de lunile anterioare, cu o distribuție relativ echilibrată între sexe – 3,46% în rândul femeilor și 3,38% la bărbați.

Deși aparent nivelul nu este foarte ridicat, specialiștii atrag atenția că structura șomajului s-a schimbat: tot mai multe persoane cu studii medii sau chiar superioare rămân fără loc de muncă sau aleg să plece din țară. În domenii precum IT, construcții și servicii, vedem o stagnare a angajărilor. Firmele sunt mai prudente, iar tinerii absolvenți nu mai găsesc atât de ușor joburi la nivelul de salarizare dorit.

La nivel regional, Vasluiul continuă să fie județul cu cea mai mare rată a șomajului – 9,05%, situându-se imediat după Teleorman (9,20%) și înaintea Mehedințiului (8,88%). Suceava se menține în topul negativ, cu o rată a șomajului de 6,54%, iar Neamțul urcă pe locul 9 la nivel național, cu 5,67%.

Este un semnal clar că politicile de ocupare nu dau rezultatele scontate. Fără infrastructură, fără investiții și fără sprijin real pentru mediul privat, Moldova va continua să piardă oameni activi, în special tineri.

În contrast cu restul regiunii, Bacăul reușește să mențină o rată a șomajului scăzută – 1,72%, ceea ce îl plasează pe locul 6 la nivel național, după județele cu cele mai bune performanțe economice: Ilfov (0,44%), București (0,56%), Timiș (1,02%), Cluj (1,39%) și Constanța (1,73%).

Explicația vine dintr-un mix de investiții industriale, logistică și dezvoltarea parcurilor economice de lângă aeroport, care au reușit să atragă investitori și să creeze locuri de muncă stabile.

Analiza ANOFM mai arată că bărbații din Teleorman au cele mai mici șanse de angajare (10,13% rată a șomajului), în timp ce femeile din Dolj sunt cele mai afectate (8,8%).
La polul opus, femeile din București (0,66%) și bărbații din Ilfov (0,24%) au cele mai mari șanse de a-și găsi un loc de muncă rapid, într-o piață dinamică și bine conectată la investițiile private.

La nivel național, rata șomajului a crescut în septembrie la 3,18%, față de 3,12% în august. În rândul femeilor, indicatorul se situează la 3,31%, iar în rândul bărbaților la 3,07%.

Deși Guvernul vorbește despre „stabilitate și creștere economică”, piața muncii trimite semnale tot mai clare de încetinire. Lipsa investițiilor străine în estul țării, blocajele administrative și infrastructura precară accentuează decalajele regionale.

Problema Moldovei nu este lipsa forței de muncă, ci lipsa oportunităților. Iașul nu poate susține de unul singur întreaga regiune. Fără autostrăzi, fără parcuri industriale funcționale și fără o strategie coerentă, vom continua să fim regiunea cu cel mai mare export de oameni, nu de produse.

Cifrele de șomaj confirmă o tendință îngrijorătoare: Moldova, deși bogată în resurse umane, rămâne una dintre cele mai vulnerabile regiuni ale României.
Iașul, considerat lider regional, este acum într-un punct de cotitură. Pe de o parte, are avantajul universităților și al unei generații tinere cu pregătire solidă; pe de altă parte, lipsa infrastructurii și a unei economii locale diversificate riscă să anuleze aceste atuuri.

Pe termen scurt, programul guvernamental „Primul loc de muncă” și noile măsuri de stimulare a angajatorilor pot tempera creșterea șomajului. Dar fără investiții masive și o viziune regională coerentă, Moldova riscă să rămână, încă un deceniu, regiunea care oferă mai multă forță de muncă decât oportunități. Daniel BACIU