Iașul, județ de fermieri mici. Popușoiul rămâne lider pe câmp

* în județul Iași, agricultura se sprijină pe zeci de mii de gospodării mici * la ultimul  Recensământ General Agricol erau 96.115 exploatații active, cu o suprafață agricolă utilizată de 338.391 ha și o medie de doar 3,52 ha/fermă * în spatele mediei se vede ruptura: marea masă a fermelor fără personalitate juridică lucrează „în bucăți”, iar câteva sute de exploatații mari concentrează teren mult

În cifre, Iașul arată ca un județ în care agricultura e, înainte de toate, o economie de scară mică. Datele ultimului Recensământ General Agricol indică 96.115 exploatații agricole active în județ, din care 95.539 fără personalitate juridică (gospodării/ferme familiale) și doar 576 cu personalitate juridică (firme/structuri mari).

Diferența reală nu e doar juridică, ci de dimensiune: exploatațiile fără personalitate juridică aveau o medie de 2,12 ha, în timp ce cele cu personalitate juridică ajungeau la o medie de 236 ha. Cu alte cuvinte, județul e „plin” de ferme mici, iar la capătul celălalt există un nucleu de exploatații mari, care ridică media și trag după ele comasarea.

Câți sunt sub 5 hectare

Profilul Iașului se aliniază unui fapt major la nivel de țară: România are o structură puternic polarizată, cu aproximativ 90% dintre ferme sub 5 hectare, conform prezentării oficiale a Planului Strategic PAC.

Aplicat la cele 96.115 exploatații active din Iași, asta ar însemna orientativ în jur de 86.000 de exploatații mici (sub 5 ha), dacă județul urmează tiparul național. Este o estimare de ordin de mărime, dar se potrivește cu indicatorul-cheie: media de 3,52 ha/exploatație – un semn statistic tipic pentru o masă mare de ferme mici.

Mai există și o altă „fotografie”, dinspre subvenții: un articol care discută distribuția beneficiarilor locali notează că 9.784 agricultori ar fi avut sub 5 hectare în județ, în contextul plăților gestionate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Această cifră arată mai degrabă câți mici fermieri intră în sistemul de plăți într-un an, nu câți există în total ca exploatații.

Popușoiul ține agricultura Iașului

Structura terenului spune, fără poezie, ce tip de agricultură face județul. Din cele 338.391 ha utilizate agricol în 2020, terenul arabil era baza ( 259.454 ha ), urmat de pășuni și fânețe ( 58.380 ha ) și culturi permanente ( 13.924 ha ). „Grădinile familiale” însumau 6.508 ha, iar serele/solariile apăreau separat, la 125 ha.

Asta explică de ce Iașul se mișcă odată cu piața cerealelor și a oleaginoaselor. În dinamica recentă a suprafețelor, porumbul rămâne cultura care „ține județul în spate”: într-o comparație pe 2024–2025, porumbul este menționat ca singura cultură extinsă (de la 95.260 ha la 97.610 ha), în timp ce grâul și floarea-soarelui apar în ușoară scădere (grâu, de la 50.511 la 48.565 ha, floarea-soarelui, de la 47.939, la 47.430 ha).

Pe scurt, Iașul produce mult prin agricultură de câmp – cereale și plante oleaginoase – dar are și acea componentă invizibilă în statisticile „de top”: mii de gospodării mici care combină loturi de câțiva ari sau câteva hectare cu animale, legume, fânețe și autoconsum. Tocmai de aceea, diferența dintre „câți există” și „câți sunt în plăți/în piață” rămâne una dintre cele mai importante fisuri economice ale ruralului.

Când cei mai mulți fermieri lucrează pe suprafețe mici, problema nu mai e doar de „hărnicie”, ci de infrastructură și putere de negociere: acces la depozitare, utilaje, irigații, consiliere tehnică, asociere și contracte. Într-un județ în care fermele familiale au, în medie, 2,12 ha, orice șoc (secetă, prețuri, inputuri) se simte imediat în venitul unei gospodării. În același timp, cele câteva sute de exploatații mari – cu medii de sute de hectare – sunt cele care pot amortiza mai ușor investițiile și pot negocia altfel pe piață.

Dan DIMA