Iașul, mai puțin atrăgător pentru locuitori

* noul clasament City Index 2025 arată o Românie împărțită între orașe care cresc și orașe care obosesc * Clujul și Bucureștiul accelerează spre viitor, în timp ce Iașul – deși unul dintre cele mai importante centre ale țării – rămâne în urmă la capitolul calitate a vieții și atractivitate pentru locuitori

Barometrul City Index 2025, realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare, măsoară performanța celor 41 de municipii reședință de județ după trei criterii esențiale: calitate, prosperitate și vibrație. Rezultatele conturează două Românii: una care investește în oameni și inovație, și alta care se mulțumește să supraviețuiască din inerție.

Clujul domină. Bucureștiul urcă. Vestul dă tonul.

Cluj-Napoca își menține poziția de lider, cu 66,4 puncte, confirmându-și statutul de model urban în România. Bucureștiul, cu 64,3 puncte, revine spectaculos pe locul al doilea, în timp ce Sibiu, Brașov și Timișoara completează topul orașelor care au înțeles că dezvoltarea înseamnă mai mult decât infrastructură: înseamnă viziune și comunitate.

Iașul – oraș important, dar tot mai puțin atrăgător pentru locuitori

Cu un scor de 51,1 puncte, Iașul ocupă locul 7 în clasamentul național. Deși este unul dintre cele mai importante orașe ale României – un centru universitar, istoric și cultural major – capitala Moldovei nu reușește să ofere un trai pe măsura reputației sale. Infrastructura deficitară, aglomerația, lipsa spațiilor publice moderne și ritmul lent al investițiilor transformă Iașul într-un oraș mare, dar dificil de trăit. Tinerii continuă să vină pentru studii, însă tot mai mulți aleg să plece după absolvire. Orașul oferă oportunități, dar prea rar le transformă în calitate de viață. Iașul este admirat de la distanță, dar greu de iubit din interior. Are resurse, dar le folosește lent; are energie, dar o risipește în promisiuni.

Clujul inspiră, Iașul promite

Diferența nu ține doar de bugete, ci de viziune și mentalitate. Clujul a devenit un laborator de idei, în timp ce Iașul rămâne prizonier al discursului festiv, fără o strategie coerentă de dezvoltare. Este un oraș care ar putea fi lider, dar alege să fie spectator.

În timp ce polii vestici cresc, orașele din sud și est pierd teren. Giurgiu (22,1), Brăila (22,7) și Alexandria (22,8) închid clasamentul – simboluri ale stagnării.
Între ele și liderii urbani există o prăpastie tot mai mare, creată nu doar de bani, ci de felul în care se construiește încrederea și implicarea.

Capitala Moldovei nu mai are nevoie de festivități sau slogane, ci de viziune, transparență și leadership autentic.
Un oraș mare devine cu adevărat puternic abia atunci când oamenii săi se simt văzuți, ascultați și respectați. Până atunci, Iașul rămâne ceea ce este astăzi: un oraș cu suflet mare, dar cu prea puțină respirație urbană.

Dan DIMA