Iașul, pe locul 6 în topul național al radierilor de firme. Peste 2.000 de companii au dispărut în 2025

* în primele opt luni, peste 56.000 de firme au fost radiate în România, iar Iașul ocupă locul 6 la nivel național, cu 2.088 de companii șterse din Registrul Comerțului * creșterea de 10,83% față de 2024 ridică semne de întrebare privind rezistența mediului antreprenorial local și direcția economiei regionale

Iașul intră tot mai apăsat pe harta vulnerabilităților economice ale României. Potrivit datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), în perioada ianuarie–august 2025, nu mai puțin de 2.088 firme ieșene au fost radiate, înregistrându-se o creștere de 10,83% față de aceeași perioadă a anului trecut. Județul se află astfel pe locul 6 în clasamentul național al radierilor, după București, Cluj, Bihor, Constanța și Timiș.

Tendința este cu atât mai îngrijorătoare cu cât, la nivelul întregii țări, numărul firmelor radiate a ajuns la 56.531, cu 4,2% mai multe decât în 2024. Cele mai multe au fost înregistrate, previzibil, în București (9.961, +17,56%), urmat de Cluj (2.867, +6,07%), Bihor (2.291, +26,64%), Constanța (2.249, +8,12%), Timiș (2.151, -0,92%) și Iași (2.088, +10,83%). Ilfovul închide topul, cu 2.029 firme radiate și o creștere de 7,98%.

Pe de altă parte, județele Ialomița, Călărași, Covasna și Giurgiu rămân la coada clasamentului, cu cele mai puține radieri, între 300 și 450 de cazuri. În schimb, explozia cea mai mare s-a produs în Olt (+35,48%), Bihor (+26,64%) și Sibiu (+24,79%), în timp ce Dâmbovița, Botoșani și Harghita au consemnat scăderi de peste 15%.

Dincolo de statistici, cifrele ascund o realitate dureroasă: un val de afaceri care se sting în tăcere. În Iași, mulți antreprenori renunță din cauza poverii fiscale, a lipsei de personal calificat și a unei piețe locale instabile. Un județ cândva privit ca motor regional al inovației și educației începe să devină, paradoxal, un indicator al vulnerabilității economice. Creșterea de două cifre la radieri arată nu doar eșecuri individuale, ci și slăbiciuni sistemice.

La nivel sectorial, cel mai afectat domeniu rămâne comerțul — cu ridicata, cu amănuntul și reparațiile auto — care concentrează peste 12.800 de radieri, în creștere cu 2,59% față de anul trecut. Urmează agricultura, silvicultura și pescuitul (5.734 radieri, -3,45%) și transportul-depozitare (4.862, -0,59%).

În august 2025, doar într-o singură lună, 5.594 firme au fost radiate la nivel național. Bucureștiul conduce și aici, cu 983 de cazuri, urmat de Cluj (273), Constanța (254), Bihor (225), Ilfov (207) și Iași, cu 201 firme dispărute. Practic, tot mai multe companii ieșene ajung la capăt de drum juridic, fără să mai existe rezerve de redresare.

Situația economică a județului devine astfel un barometru al fragilității mediului antreprenorial românesc. Într-o perioadă în care costurile de operare cresc, accesul la finanțări rămâne dificil, iar predictibilitatea fiscală lipsește, multe firme aleg pur și simplu să închidă.

Dacă tendința se menține, Iașul riscă să piardă poziții în clasamentele de dezvoltare economică regională, iar climatul de afaceri ar putea deveni tot mai defensiv. Într-un context în care marile orașe din vestul țării reușesc să stabilizeze mediul de business, Moldova — și în special Iașul — are nevoie urgentă de măsuri locale de sprijin: simplificarea birocrației, facilități fiscale pentru start-up-uri și politici care să încurajeze investițiile reale, nu doar cifrele pe hârtie.

Dan DIMA