Iașul pierde cursa salariilor și se îndepărtează tot mai mult de media națională

* de la pol de dezvoltare la oraș „ieftin”: Iașul nu mai ține pasul cu marile județe * capitala Moldovei pierde angajatori și bani: semnale tot mai clare de slăbire economică * în regiune, situația rămâne dramatică, Suceava continuă să fie ultimul județ din țară la salarii, cu puțin peste 5.200 de lei brut, urmat de Vaslui

Iașul începe să piardă teren într-o cursă care contează tot mai mult pentru viața de zi cu zi a oamenilor: salariile. Departe de optimismul afișat în discursurile oficiale, cifrele arată o realitate dură: ieșenii nu reușesc să țină pasul cu marile centre economice ale țării și riscă să alunece și mai jos în clasamentul național.

Cu un salariu mediu brut de 6.763 de lei, Iașul ocupă în prezent locul 7 la nivel național. Pare onorabil la prima vedere, dar distanța față de lideri este uriașă. Bucureștiul este într-o altă ligă, cu peste 9.200 de lei, urmat de Cluj, Timiș și Sibiu – județe care nu doar că au salarii mai mari, dar și o economie mult mai dinamică. Chiar și Ilfovul și Brașovul au depășit clar Iașul, lăsând capitala Moldovei într-o zonă gri, fără avantaj competitiv clar.

Mai grav este că diferența față de media națională se adâncește. Dacă la începutul anului Iașul era aproape la egalitate cu media pe țară, acum decalajul a ajuns la 418 lei. Practic, în loc să recupereze, județul pierde teren de la lună la lună. Iar asta se simte direct în buzunarul oamenilor, într-un oraș unde chiriile, utilitățile și costul vieții au crescut accelerat.

Semnalele de alarmă vin și din spate. Bacăul „suflă în ceafă” Iașului, cu un salariu mediu brut de 6.615 lei, iar județe precum Prahova sau Dolj recuperează rapid. Doljul, de exemplu, a avut în 2025 una dintre cele mai rapide creșteri salariale, ajungând la peste 6.300 de lei. Cu alte cuvinte, județe considerate până nu demult periferice încep să recupereze, în timp ce Iașul bate pasul pe loc.

În Moldova, situația rămâne dramatică. Suceava continuă să fie ultimul județ din țară la salarii, cu puțin peste 5.200 de lei brut, urmat de Vaslui. Diferențele interne sunt uriașe, iar Iașul, deși rămâne locomotiva regiunii, nu mai are forța de a trage după el întreaga zonă.

Problema nu este doar salariul, ci și numărul tot mai mic de angajatori. În Iași sunt înregistrați puțin peste 20.600 de angajatori, mult sub județe comparabile sau chiar mai mici ca populație. Clujul are aproape 34.000, Ilfovul aproape 30.000, iar Timișul sau Constanța sunt mult peste Iași. Asta înseamnă concurență mai mică pe piața muncii, mai puține opțiuni pentru angajați și, implicit, presiune mai mică pentru creșterea salariilor.

Pentru mulți ieșeni, tabloul este deja cunoscut: salarii care cresc lent, prețuri care explodează și tot mai puține perspective reale. Nu e de mirare că tot mai mulți tineri aleg să plece spre Cluj, București sau chiar în afara țării. Iașul rămâne un oraș universitar puternic, dar riscă să devină doar o pepinieră de forță de muncă pentru alte regiuni.

Dacă trendul actual continuă, capitala Moldovei riscă nu doar să rămână în urma marilor centre economice, ci să fie depășită și de județe care, până recent, priveau Iașul ca pe un model. Iar asta nu mai este doar o statistică, ci o problemă reală, care lovește direct în traiul de zi cu zi al ieșenilor. Daniel BACIU