Iașul, propus ca hub logistic regional în planul Concordia. Miză pentru investiții, exporturi și „lanțuri verzi”

* un document programatic al Confederației Patronale Concordia plasează Iașul pe lista orașelor-cheie pentru o rețea de hub-uri logistice regionale și terminale intermodale * măsurile vin la pachet cu un set de reforme fiscale și de debirocratizare care, susține mediul de afaceri, ar putea accelera investițiile și ar reduce costurile care țin economia „în frână”

Într-o perioadă în care România caută să-și țină deficitul sub control fără să sufoce economia, Confederația Patronală Concordia propune un pachet de „20+ măsuri prioritare” pentru relansare și creștere, cu accent pe stabilitate, investiții și competitivitate. Organizația – care reunește 20 de federații sectoriale, reprezentând peste 450.000 de locuri de muncă și aproximativ o treime din PIB – cere acțiune simultană pe mai multe fronturi: fiscalitate, piața Rutieră, digitalizare, inovare, energie, transporturi și diplomație economică.

Pentru Iași, capitolul cel mai concret este cel legat de infrastructură. Concordia pune pe listă „crearea de hub-uri logistice regionale (Cluj, Iași, Timișoara, Constanța) cu acces multimodal”, ca instrument pentru stimularea comerțului intern și internațional. În aceeași logică, documentul propune „dezvoltarea terminalelor intermodale” în puncte strategice – între care este menționat explicit Iașul – astfel încât transportul rutier să se conecteze eficient cu cel feroviar, în sprijinul „lanțurilor logistice verzi”.

Nu e doar o formulă frumoasă: în spatele ei stă o diagnoză dură – decalajele de infrastructură cresc costurile logistice, limitează accesul la piețe și descurajează investițiile productive. Concordia cere accelerarea investițiilor în autostrăzi, drumuri expres și centuri ocolitoare (cu prioritate pentru coridoarele TEN-T), modernizarea intermodală și un mix de finanțare care să combine bani europeni cu parteneriate public-private.

Într-o „sinteză” a măsurilor, propunerea revine și sub forma unei priorități imediate: reabilitarea și modernizarea căilor ferate, a terminalelor intermodale și a hub-urilor logistice regionale – inclusiv Iași – printr-un mix public-privat-fonduri UE.

Fond Feroviar Național

De asemenea, documentul vorbește despre un Fond Feroviar Național dedicat întreținerii și reînnoirii infrastructurii feroviare, alimentat, între altele, din taxarea vehiculelor grele în funcție de distanță, tocmai pentru a crea o sursă stabilă de finanțare.

Dar infrastructura „tare” nu ajută dacă statul rămâne, în practică, un obstacol. De aici, a doua componentă care poate conta direct pentru firmele din Iași: debirocratizarea și digitalizarea. Concordia susține că o digitalizare coerentă a administrației publice poate aduce anual 1–1,5% din PIB, prin reducerea poverii administrative și creșterea eficienței.

În zona fiscală, propunerea de digitalizare a ANAF este legată de o „inspecție administrativă unică, digitală” (controale integrate ITM/ANAF/ANPC/Mediu), menită să reducă semnificativ costurile de conformare. Documentul avansează și o cifră-țintă: dacă „gap-ul de TVA” ar scădea cu doar 5 puncte procentuale, impactul bugetar pozitiv ar ajunge la circa 1,4 miliarde euro/an (estimare pe baza datelor Comisiei Europene, conform documentului).

Dosar electronic unic” pentru companii

La pachet vine și un „dosar electronic unic” pentru companii, care ar integra instituții precum ANAF, ONRC, ITM și altele, reducând depunerile repetate de documente și termenele administrative – un detaliu care, în viața reală a unui antreprenor, face uneori diferența între „încep investiția” și „mai aștept”. Pe fiscalitate, Concordia cere eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), pe motiv că penalizează sectoarele cu marje mici și frânează investițiile: ar lăsa în economie 1,3–1,5 miliarde lei ce ar putea fi folosiți pentru investiții, iar „3 din 5 companii” ar fi amânat, redus sau redirecționat investițiile după introducerea IMCA, potrivit unui sondaj citat în document.  În paralel, confederația insistă pe accelerarea accesului la fonduri europene, amintind că „mai sunt de absorbit 39 miliarde de euro” din exercițiul 2021–2027, prin standardizare și reducerea documentației redundante. Pentru Iași, mesajul central este simplu: dacă orașul devine, pe bune, un nod multimodal – cu terminal intermodal funcțional și conectivitate feroviară și rutieră modernizată – poate câștiga o poziție economică nouă în regiune. Dar documentul lasă, implicit, și avertismentul: fără decizii rapide, finanțare clară și o administrație care nu dublează hârtiile cu „platforme”, hub-ul rămâne doar un cuvânt într-un PDF.

Maura ANGHEL