Iașul se împrumută din nou: peste 22 de milioane de euro, pe fondul unui portofoliu de credite tot mai greu

* banii sunt necesari asigurării contribuției locale aferente a trei proiecte aflate în derulare, două dintre ele vizând direct sistemul de producere a energiei termice al orașului, iar cel de-al treilea - construirea de locuințe sociale destinate tinerilor aflați în situații de risc * municipalitatea are 12 împrumuturi active, contractate între 2007 și 2025, iar o parte semnificativă din creditele recente finanțează cheltuieli de funcționare

Municipiul Iași continuă politica finanțărilor din credit. În ședința ordinară programată pentru data de 19 decembrie 2025, plenul Consiliului Local va dezbate și supune votului aprobarea contractării unui nou împrumut intern, în valoare de 114,26 milioane de lei, echivalentul a peste 22 de milioane de euro. Banii sunt necesari pentru asigurarea contribuției locale aferente a trei proiecte aflate în derulare, două dintre ele vizând direct sistemul de producere a energiei termice al orașului.

Finanțarea ar urma să fie contractată pe o perioadă de 10 ani, administrația locală invocând necesitatea asigurării „fără sincope” a resurselor financiare, într-un context bugetar marcat de presiuni tot mai mari generate de funcționarea serviciilor publice esențiale.

Cea mai mare parte a sumei ce urmează a fi împrumutată este destinată investițiilor din sectorul energetic. Astfel, aproape 38 de milioane de lei vor fi alocate proiectului „Instalarea de noi echipamente de producere energie termică utilă în cogenerare (CHP) în CET I Iași”, în timp ce alte 49,24 milioane de lei sunt prevăzute pentru „Conversia CET II Holboca de pe huilă pe gaze naturale, prin instalarea unor grupuri de cogenerare (CHP) noi, H2-ready”.

Aceste proiecte vin pe fondul unei istorii complicate a sistemului centralizat de termoficare din Iași, care în ultimii ani a fost susținut în mod repetat prin împrumuturi bancare destinate achiziției de combustibili – cărbune sau gaze naturale – pentru asigurarea funcționării în sezonul rece.

Al treilea proiect inclus în pachetul de finanțare vizează domeniul social: construirea de locuințe nZEB plus pentru tineri aflați în situații de risc, investiție evaluată la 27,06 milioane de lei. Reprezentanții municipalității susțin că proiectul este necesar pentru a răspunde nevoilor de locuire ale unor categorii vulnerabile și pentru a respecta standardele europene privind eficiența energetică.

În nota de fundamentare a proiectului de hotărâre, Primăria Iași argumentează că bugetul local nu poate susține simultan cofinanțarea proiectelor europene și cheltuielile curente aferente serviciilor publice de utilitate generală. Sunt enumerate explicit alimentarea cu energie termică în sistem centralizat, salubrizarea, iluminatul public, transportul public local de călători, precum și alte domenii considerate prioritare, precum învățământul sau spitalele. „Necesitatea asigurării fără sincope a finanțării aferente acestor proiecte, corelată cu resursele limitate de care dispune bugetul local”, reprezintă, potrivit municipalității, principalul argument pentru apelarea la o nouă finanțare rambursabilă.

Gradul de îndatorare al administrației publice locale a ajuns în anul 2025 la 10,26%, nivel calculat prin luarea în considerare a tuturor împrumuturilor aflate în derulare, inclusiv a celor exceptate de la plafonul legal de îndatorare.

Reprezentanții Primăriei consideră însă că acest nivel demonstrează capacitatea municipiului de a rambursa creditele contractate. „Având în vedere capacitatea Municipiului Iași de rambursare a împrumuturilor aflate în derulare, aspect susținut de cuantumul gradului de îndatorare de 10,26%, estimat la nivelul întregului an 2025, propunem aprobarea contractării unei finanțări rambursabile interne”, se arată în documentele oficiale.

Noul împrumut vine într-un context în care Primăria Iași are deja un portofoliu consistent de datorii. Municipalitatea are în derulare nu mai puțin de 12 împrumuturi contractate în ultimii aproape 20 de ani.

Printre acestea se numără credite la Ministerul Finanțelor Publice, la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, dar și la bănci comerciale precum BCR, BRD sau Intesa Sanpaolo. Unele au finanțat investiții majore – autobuze noi, lucrări de infrastructură rutieră –, însă o parte semnificativă din împrumuturile recente au fost contractate pentru acoperirea costurilor cu combustibilii necesari funcționării CET-urilor.

De asemenea, municipiul continuă să suporte costurile unor împrumuturi mai vechi, precum creditul Dexia din 2007, care a generat de-a lungul timpului plăți totale ce depășesc cu mult suma inițial împrumutată, sau creditul BRD din 2011, contractat în euro.

Deși investițiile propuse în cogenerare și eficiență energetică sunt prezentate drept pași necesari pentru modernizarea sistemului de termoficare, ele ridică din nou problema dependenței bugetului local de finanțările bancare.

În lipsa unor rezerve financiare consistente și a unui excedent bugetar semnificativ, Iașul continuă să funcționeze într-un model în care creditele devin instrumentul principal de echilibrare a bugetului.

Rămâne de văzut dacă noul împrumut va reuși să stabilizeze pe termen mediu sectorul energetic al orașului sau dacă va reprezenta doar încă o verigă într-un lanț de finanțări menite să țină în viață un sistem aflat de ani buni sub presiune.

Daniel BACIU