Iarna care a testat Iașul: fără avarii majore, dar cu costuri uriașe

* un sezon de încălzire fără precedent la Iași: consumuri uriașe, subvenții de zeci de milioane și un sistem de termoficare care a ținut orașul în viață pe timp de iarnă

Sezonul de încălzire 2025–2026 s-a încheiat oficial la Iași, după o iarnă lungă și intensă, în care sistemul de termoficare al orașului a funcționat sub presiune constantă, dar fără întreruperi majore. Primăria Municipiului Iași anunță un bilanț care scoate în evidență atât stabilitatea relativă a sistemului, cât și costurile uriașe necesare pentru menținerea acestuia în funcțiune.

Sezonul a debutat pe 7 octombrie 2025 și s-a încheiat pe 4 mai 2026, fiind o perioadă în care zeci de mii de apartamente, instituții publice, școli și spitale au depins zilnic de un sistem energetic aflat permanent la limită între funcționare și suprasolicitare. În tot acest interval, decizia de oprire a încălzirii a fost luată abia după îndeplinirea condițiilor legale privind temperaturile exterioare, marcând oficial sfârșitul unei ierni în care frigul a dictat ritmul consumului energetic.

Datele financiare arată dimensiunea reală a acestui efort: peste 181.000 MWh de energie termică au fost facturați într-un singur sezon, cu un vârf spectaculos în luna ianuarie 2026, când consumul a explodat la peste 50.000 MWh într-o singură lună. În spatele acestor cifre se află un oraș întreg dependent de sistemul centralizat, care a funcționat continuu sub presiunea temperaturilor scăzute și a cererii ridicate.

Pe plan financiar, sistemul de termoficare a generat venituri de peste 72 de milioane de lei până în martie 2026, însă o parte semnificativă a funcționării sale a fost susținută artificial prin subvenții masive.

Municipalitatea a fost nevoită să acopere peste 34 de milioane de lei doar pentru a menține prețul gigacaloriei la un nivel suportabil pentru populație, într-un echilibru fragil între costuri reale și capacitatea de plată a cetățenilor.

În același timp, structura de producție a energiei termice rămâne profund dependentă de gazul natural, CET I Tudor Vladimirescu consumând în acest sezon peste 35 de milioane de metri cubi de gaz, în timp ce CET II Holboca, odinioară un pilon pe bază de cărbune, rămâne în conservare, în așteptarea unei modernizări încă nerealizate. În spatele acestei tranziții incomplete se află o realitate dură: încălzirea Iașului depinde în continuare de combustibili fosili și de costuri volatile.

Cu toate acestea, autoritățile locale subliniază că, spre deosebire de alte mari orașe din țară, Iașul a reușit să evite avariile majore și întreruperile prelungite de agent termic, menținând o furnizare continuă pentru aproximativ 22.000 de apartamente și sute de instituții critice, inclusiv spitale și școli. Într-un sistem adesea vulnerabil, fiecare zi fără avarie majoră a fost, în sine, o victorie tehnică și logistică.

În ansamblu, sezonul de încălzire 2025–2026 rămâne o demonstrație a fragilității și rezilienței în același timp: un oraș întreg menținut funcțional printr-un mecanism costisitor, complex și permanent sub presiune, în care stabilitatea a fost obținută cu prețul unor eforturi financiare și energetice considerabile. Carmen DEACONU