Ieșencele s-au apucat de agricultură

* la nivel național, „Carta Albă a Agriculturii” arată că 52% dintre antreprenorii agricoli au între 45 și 60 de ani, iar femeile reprezintă 30% din total – peste media europeană * la Iași, județ-lider la echilibrul femei–bărbați în antreprenoriat, aproape fiecare comună are cel puțin o femeie care a luat fonduri europene pentru agricultură * lipsa tinerilor riscă să lase, în următorul deceniu, mii de hectare fără proprietari dispuși să intre în brazdă

Potrivit „Cartei Albe a Agriculturii” lansată de IMM România, nucleul mediului de afaceri agricol este format din fermieri de 45–60 de ani, care reprezintă 52% din antreprenorii agricoli, într-un sector în care femeile au ajuns la o pondere de 30% – ușor peste media europeană. Din păcate, tinerii sub 35 de ani abia însumează 8% din total. Cu alte cuvinte, agricultura României este matură și tot mai profesionalizată, dar îmbătrânită periculos.

Dacă mutăm lupa pe Iași, tabloul devine și mai clar și mai incomod. La nivel de antreprenoriat în ansamblu, județul este printre cei mai echilibrați din țară în raportul femei–bărbați în afaceri. În agricultură, imaginea se vede însă mai degrabă din teren decât din tabele: în aproape fiecare comună din Iași există cel puțin o femeie care a accesat fonduri europene și s-a apucat de agricultură – pentru sere de legume, livezi, ferme zootehnice de mici dimensiuni sau utilaje agricole. Direcția Agricolă Județeană organizează cursuri la care se înscriu tot mai multe femei, inclusiv la meserii considerate tradițional „bărbătești”, precum tractorist, tocmai pentru că proiectele europene punctează prezența lor și pentru că fermele de familie nu mai găsesc forță de muncă.

Povești de succes din fermele Iașului

În spatele acestor cifre și exemple stă o realitate simplă: în Iași, femeile nu mai sunt excepția exotică în agricultura locală. Ele conduc exploatații, iau decizii, țin contabilitate, negociază contracte, fac branduri locale, se specializează. Apar tot mai des povești precum cea a Paulei Corlat, care conduce tractoare pe 1.000 de hectare. La vârsta la care multe colege de generație își caută un job „comod” la oraș, ea își împarte zilele între cursurile la Facultatea de Agricultură (USV Iași) și o fermă de familie, care a început modest, dar a ajuns ca o exploatație occidentală: tractoare Massey Ferguson, Claas, Valtra, combine moderne, echipamente pentru prelucrarea solului și aplicarea tratamentelor. Tot acest arsenal tehnic se mișcă, la propriu, și la comanda Paulei – tânăra conduce tractoarele, coordonează lucrările de sezon și ține legătura cu echipele din câmp.

Monica Balla, din Românești, are o altă poveste de succes. După ce a muncit în străinătate, a venit acasă cu gândul de a pune pe roate o plantanție de lavandă așa cum a văzut în Franța. Și-a investit economiile, în jur de 40.000 de euro, și a înființat o plantație la Românești. Din lavanda cultivată produce ulei esențial, apă florală, săpunuri, săruri de baie, siropuri, produse cosmetice artizanale, reunite sub un brand local.

Bianca Neamțu este altă tânără din județul Iași care se rupe între două lumi: ferma de familie și facultatea din oraș. Familia ei are o fermă de vaci și o mică unitate de procesare a laptelui în comuna Țuțora, de unde pleacă zilnic produse lactate spre piețele din Iași. Bianca este „mâna de bază” în afacere: știe animalele pe nume, participă la muls, ajută la producerea cașului, se implică în vânzare. În același timp, este studentă – ceea ce înseamnă ore la facultate, navetă sau stat la cămin, examene, proiecte. Bianca nu e încă „șefa oficială” a fermei, dar întruchipează exact punctul de rupere între generații. Părinții ei fac parte din acea categorie de 45–60 de ani care domină agricultura românească. Au construit, de jos, o fermă care să asigure familiei un trai decent. Ea, fiica, trăiește în tensiunea dintre două lumi: agricultura grea, de familie, și șansa unei cariere mai previzibile la oraș.

La nivel național, structura pe niveluri de educație confirmă încă o dată profesionalizarea agriculturii: 67% dintre antreprenorii agricoli au studii universitare de licență, 16% au master, 16% au studii medii, iar 1% dețin doctorate. Specialiștii vorbesc deja despre o „intelectualizare vizibilă” a sectorului: absolvenți de studii superioare care aduc management strategic, deschidere la inovație, digitalizare, bune practici europene. Paradoxul e că această generație de fermieri este, poate, cea mai bine pregătită din istoria agriculturii românești – și, în același timp, una dintre cele mai expuse riscului de a nu avea cui transmite tot ce a acumulat.

Dan DIMA