Ieșenii nu se mai grăbesc să devină părinți

* la Iași, povestea familiile care își doresc copii s-a schimbat * primul bebeluș vine mai târziu, planurile de familie se lovesc de costuri, locuire, carieră și nesiguranță * diferența dintre cei care vor să aibă moștenitori și cei care amână începe să se vadă tot mai clar între urban și rural, între stabilitate și precaritate, între dorință și momentul „potrivit”

Pentru mulți ieșeni, decizia de a avea un copil nu mai vine atât de repede ca altădată. Cele mai noi date arată o nouă scădere a numărului de nașteri, iar statisticile naționale confirmă același lucru: primul copil apare tot mai târziu, după mai mulți ani de studii, muncă și căutare a unei stabilități care, pentru mulți tineri, întârzie.

Schimbarea se vede deja în cifre. În perioada 1 ianuarie-31 octombrie 2025, în județ au fost înregistrați 6.270 de născuți-vii, față de 6.415 în același interval din 2024. Sunt 145 de copii mai puțin într-un singur an comparabil, un semnal că reculul natalității continuă și în cel mai recent interval statistic disponibil pentru județ.

Dincolo de cifră, se schimbă însă și momentul în care oamenii aleg să devină părinți. Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată că vârsta medie a mamei la prima naștere a fost de 27,6 ani, iar vârsta medie a mamei la naștere a rămas la 28,9 ani. Cu alte cuvinte, copilul nu mai vine la începutul vieții adulte, ci mai târziu, după ani în care cuplurile încearcă să-și așeze studiile, slujbele și locuirea.

Tendința se potrivește perfect cu realitatea dintr-un oraș ca Iașul, unde viața tinerilor începe adesea sub semnul amânării. Mai întâi facultatea, apoi rezidențiatul sau primii ani de muncă, apoi chiria, apoi încercarea de a strânge bani pentru un avans, apoi teama că un copil venit prea devreme poate dezechilibra tot bugetul familiei. Într-un centru universitar mare, cu mii de studenți și tineri profesioniști, decizia de a avea copii pare tot mai puțin legată de vârstă și tot mai mult de sentimentul că viața a ajuns, în sfârșit, pe o bază sigură. Aceasta este o interpretare jurnalistică a datelor oficiale, nu o concluzie cauzală demonstrată direct de statistică.

Și sistemul sanitar local indică aceeași frânare. Un raport al DSP Iași arată că numărul gravidelor nou luate în evidență a coborât la 5.463, după 8.761 în 2023 și 8.890 în 2022. În același document este menționat explicit că, în 2024 comparativ cu 2023, s-a înregistrat o scădere a numărului de gravide. Asta înseamnă că nu doar nașterile sunt mai puține, ci și intrarea efectivă în sarcină a început să coboare vizibil.

„Devine părinte mai repede cine are deja o minimă plasă de siguranță: un salariu previzibil, o locuință, sprijin din familie, poate și ajutor la creșterea copilului. Amână cine trăiește încă între contracte fragile, costuri mari, chirii și nesiguranță. Nu este neapărat o lipsă de dorință, cât o împingere continuă a deciziei spre acel mai încolo care pare mereu mai rațional decât prezentul”, a spus sociologul Alina Ioniță .

Copiii nu au dispărut din planurile ieșenilor, dar au fost mutați mai departe în calendarul vieții. Cei care fac pasul îl fac mai târziu și mai calculat. Ceilalți apasă pe pauză, uneori ani la rând. Amânarea este deja o realitate care se vede deja în statistica județului. Teona SOARE